Epidemiile care au decimat omenirea. Coronavirusul, din ce în ce mai răspândit

Ultima actualizare:

    Foto: EPA-EFE
Foto: EPA-EFE

Organizaţia Mondială a Sănătăţii este alertată la 31 decembrie cu privire la câteva cazuri de pneumonie Wuhan, localizate în oraşul Wuhan, provincia chineză Hubei. Virusul declanşator nu semăna cu niciunul cunoscut deja. O săptămână mai târziu, la 7 ianuarie, este identificat vinovatul şi e numit coronavirus, care face parte din familia răcelii obişnuite, alături de SARS şi MERS. Răspândirea lui rapidă îngrozeşte planeta şi se iau măsuri extreme.

Pneumonia Wuhan a pus pe jar întreaga omenire. Sute de oameni şi-au pierdut viaţa în China şi numărul persoanelor contaminate a depăşit 10.000. 19 ţări au raportat cazuri de persoane contaminate, iar în SUA, state precum Arizona, California, Washington şi Illinois a fost instituit cod de alertă maximă.

11 milioane de oameni sunt închişi în case în oraşul Wuhan, iar 60 de milioane din provincia Hubei sunt blocate în urma suspendării transportului în comun. Coronavirusul ”2019-nCoV” a fost analizat genetic şi s-a confirmat că provine de la liliac, prin intermediul unei gazde-purtătoare, şarpele. Carnea a fost cumpărată din piaţa de animale din Wuhan. Coronavirusul are o putere de răspândire foarte mare, estimată între 2.0 şi 3.8, în condiţiile în care gripa obişnuită este cotată la 1.3 şi SARS (Sindromul Acut Respirator Sever) e de 2.0.

Perioada de incubaţie a coronavirusului este de 10, până la 14 zile, susţine directorul Comisiei Naţionale de Sănătate din China, Ma Xiaowei, care menţionează că în acest interval el poate fi transmis şi altora. Simptomele principale pe care le manifestă pacienţii contaminaţi cu coronavirus sunt: febră, tuse şi respiraţie scurtă, precipitată. OMS avertizează că virusul poate fi transmis inclusiv de persoane care nu manifestă nici unul dintre aceste simptome. Deşi testele de laborator nu au arătat cât de contagios este coronavirusul, autorităţile din China au avertizat că ”14 medici şi asistente dintr-un spital au fost contaminate de un singur pacient”. Au fost emise avertismente cu privire la călătoriile către Asia. Mai multe companii aeriene şi-au suspendat cursele către China şi au fost începute demersurile de repatriere a cetăţenilor occidentali de pe teritoriul Chinei. 

Cum ne ferim de coronavirus?

Experţii OMS recomandă spălarea frecventă a mâinilor folosind alcool, săpun şi apă. Când tuşim trebuie să acoperim gura cu interiorul braţului şi cotul flexat. Trebuie evitat contactul cu o persoană care tuşeşte şi are febră. Dacă aveţi febră şi tuşiţi căutaţi rapid ajutor medical. Reduceţi cât mai mult contactul cu animale şi reduceţi consumul de carne. 


    Foto: profimedia
Foto: profimedia

Gripa spaniolă

S-a declanşat între 1918 şi 1919, fiind din câte se bănuieşte aceeaşi boală cu gripa aviară din zilele noastre. A coincis cu revenirea soldaţilor din Primul Război Mondial şi a făcut între 50 şi 100 de milioane de victime. Majoritatea victimelor au fost copii şi bărbaţi cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani. Gripa spaniolă a putut ucide 25 de milioane în primele 25 de săptămâni, fiind numită ”pandemia secolului”.

Epidemia SARS

Sindromul Acut Respirator Sever s-a manifestat între noiembrie 2002 şi iulie 2003 în mai multe ţări europene, America de Sud şi de Nord. A existat un început de posibilă pandemie, cu 8.422 de cazuri de infecţie şi 916 decese confirmate. Boala s-a răspândit cu rapiditate, în doar câteva săptămâni, punctul 0 fiind Hong Kong şi a afectat nu mai puţin de 37 de ţări. Ultima infecţie a avut loc în iunie 2003.


    Foto: gettyimages
Foto: gettyimages

Gripa tip A H1N1

Gripa tip A H1N1 a fost numită gripa mexicană, gripa porcină sau nord-americană. A izbucnit în Mexic în aprilie 2009 şi s-a răspândit în întreaga lume. Deşi a fost catalogată iniţial ca o formă de gripă uşoară, a reuşit să provoace 18.500 de decese între aprilie 2009 şi august 2010, la nivel mondial. La data de 10 august 2010, OMS a anunţat că pandemia A H1N1 s-a încheiat şi a fost demarată o acţiune post-pandemie.


    Foto: gettyimages
Foto: gettyimages

Ebola

Epidemia de febră hemoragică Ebola din Africa de Vest dintre 2014 şi 2016 este cea mai mare din istorie de la descoperirea virusului, în 1976, şi până în prezent. Ebola are o rată de mortalitate de 70,8%. Epidemia a început în decembrie 2013 în satul Meliandou, din Guineea, a ajuns în Liberia, Sierra Leone şi Nigeria. La 25 octombrie, OMS confirma 10.141 de cazuri de îmbolnăvire şi 4.922 de decese.


    Foto: gettyimages
Foto: gettyimages

Epidemia Zika

La 1 februarie 2016, OMS declară stare de urgenţă mondială din cauza epidemiei Zika. E vorba de o infecţie virală transmisă de înţepătura de ţânţar care a apărut în 30 de ţări din America Latină, Africa, Asia şi Pacificul de Sud. Boala duce la microcefalie în cazul femeilor însărcinate. Virusul a fost identificat pentru prima dată în 1947. Brazilia a fost cea mai afectată, fiind înregistrate 1,7 milioane de cazuri.

Citește și:

Cum luptă România cu virusurile

Sursa infecţiei cu coronavirus: şerpii şi supa de liliac

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
sportpesurse.ro
image
www.antena3.ro
image
www.bugetul.ro
pensionara amendata pt ca a plantat flori Bzb png
image
image
image
image
image
image
pinguin chinstrap istock jpg
Joe Biden in timpul discursului din 7 martie 2024 Foto EPA EFE jpg
cum să cureţi mobila din lemn jpeg
image png
criza epilepsie jpg
Traficul din Bucureştiul de altădată, în imagini jpeg
image png
petre roman mineriada jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net