Legea privind căutarea persoanelor dispărute. Ce trebuie să știi dacă vrei să anunți o dispariție

Ultima actualizare:

    Asa arata casa ororilor din Caracal, locul unde s-a produs crima care a șocat Româniasursa foto: click.ro
Asa arata casa ororilor din Caracal, locul unde s-a produs crima care a șocat Româniasursa foto: click.ro

Proiectul de lege privind căutarea persoanelor dispărute, inițiat de Ministerul Afacerilor Interne, s-a aflat, joi, în dezbatere, în ședința de Guvern. Prin acest proiect autoritățle încearcă să aducă îmbunătățiri modului în care sunt căutate persoanele dispărute, dar și modului în care se intervine pentru localizarea acestora, în special a celor care sunt în pericol de moarte.

Iată cele mai importante informații.

Se înființează Unitatea Centrală persoane dispărute

În cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se va înființa o unitate centrală pentru coordonarea activității de căutare a persoanelor dispărute. Aici vor lucra inclusiv psihologi și sociologi. În cadrul acestui departament se vor elabora ghiduri și manuale privind procedura de căutare a persoanelor dispărute, se vor elabora recomandări pentru populație cu privire la modul de comportare în cazul constatării dispariției unei persoane, se va administra baza de date „Persoane dispărute”, se vor desfășura activități de cooperare cu alte structuri similare din străinătate.  

Apare Dispeceratul de Urgență „Dispariție minor”

În cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se înființează dispeceratul de urgență „Dispariție minor”. Apelurile la 112 care anunță dispariția unui copil vor fi redirecționate către acest dispecerat pentru ca procedura de căutare să se declanșeze imediat. În cazul în care vei anunța dispariția unui copil, operatorii dispeceratului „Dispariție minor” te vor întreba următoarele: care este numele și prenumele copilului, care sunt data și locul nașterii acestuia, care este codul numeric personal al minorului, domiciliul și adresa unde locuiește efectiv. Vei fi rugat să oferi și alte date de contact al copilului, dacă le ai la dispoziție. Va trebui să dai informații cu privire la gradul de rudenie care există între tine și copilul dispărut, la data dispariției sale, precum și alte date privind circumstanțele în care s-a produs dispariția. Poate copilul nu a mai ajuns acasă de la școală, poate l-ai scăpat de sub ochi într-un magazin, poate a fost luat de o persoană străină etc. Apoi, operatorii îți vor cere informații cu privire la semnalmentele minorului: cum arată, dacă are pe corp anumite semne distinctive, cum era îmbrăcat. Să nu te mire dacă operatorul de la dispecerat îți va verifica identitatea dar și locul în care te afli, precum și datele de identitate ale minorului considerat dispărut. De asemenea, convorbirea telefonică se va înregistra.Sesizarea privind dispariția minorului primită prin intermediul Dispeceratului de urgență „Dispariție minor” precum și toate informațiile despre copil se transmit organelor de poliție pe raza cărora se află locul dispariției. Următorul pas: poliția ia imediat legătura cu persoana care a sunat la 112 și a sesizat dispariția.

Apare conceptul de „persoane vulnerabile”

Persoanele aflate în situații de vulnerabilitate sunt victimele unor infracțiuni contra vieții, de lipsire de libertate în mod ilegal, persoane traficate sau exploatate, copiii, persoane victime ale unei infracțiuni ciontra libertății și integrității sexuale, persoane care urmează un tratament medical a cărui întrerupere îi pune în pericol sănătatea sau viața, persoane cu un comportament suicidal sau persoane despre care există informații că planifică să se sinucidă.

Ce se întâmplă după ce anunți o dispariție

Dacă vrei să anunți dispariția unui adult, suni la 112 și, după ce oferi toate informațiile necesare, vei fi pus în legătură cu poliția pe raza căreia s-a produs nefericitul eveniment. Dacă anunți dispariția unui minor, apelul tău va fi redirecționat către Dispeceratul de urgență „Dispariție minor”. Indiferent de situație, cazul va fi preluat de poliție. Pe lângă informațiile deja furnizate operatorului de la dispecerat, s-ar putea să fii rugat să mai oferi și alte date cum ar fi punerea la dispoziție a unor fotografii sau imagini video recente și relevante, a unor bunuri, obiecte și înscrisuri utilizate de persoana dispărută, utile în procesul de căutare. Iată ce se întâmplă în continuare:

Se declanșează procedurile de căutare

După primirea sesizării, poliția începe efectuarea primelor verificări. În primul rând, se încearcă confirmarea dispariției sesizate de tine. Apoi, după confirmare, se caută informații care să dezvăluie anchetatorilor dacă persoana dispărută se află într-o situație de vulnerabilitate. Se consultă Registrul Național de Evidență a Persoanelor, Registrul Național de evidență a pașapoartelor simple, a permiselor de conducere. Se verifică bazele de date privibnd evidența cazierului judiciar, evidența persoanelor date în urmărire, a persoanelor care ispășesc o pedeapsă în penitenciar. Se recurge apoi la activități suplimentare de verificare la locul dispariției, domiciliul sau reședința unde locuiește efectiv persoana considerată dispărută. Persoanele dispărute care se încadrează ca fiind într-o situație de vulnerabilitate vor fi căutate imediat. Dacă, dimpotrivă, nu par a fi într-o situație limită care să le pună în pericol viața, sănătatea, integritatea fizică vor fi căutate prin introducerea de semnalări și verificări în bazele de date, și, după caz, prin desfășurarea unor investigații suplimentare pe teren. Căutările efective pe teren se vor efectua abia după 48 de ore de la data confirmării dispariției.

Metodele folosite de poliție

  • Un prim pas este introducerea de semnalări în baze de date cu privire la persoana dispărută. Aceste semnalări se comunică la Evidența Populației.
  • Poliția face investigații acasă la persoana dispărută, la locul de muncă al acesteia, verifică unitățile de primire a urgențelor din cadul spitalelor, alte unități medicale, centre, cămine de bătrâni etc.
  • Poliția cere sprijinul populației prin campanii de informare, prin mass media, pe site-ul propriu sau alte forme de comunicare on line.
  • În anumite cazuri, când se stabilește că persoana dispărută se află într-o situație de vulnerabilitate, poliția poate efectua și o cercetare criminalistică la locul dispariției, la domiciliul sau reședința unor alte persoane suspecte că ar fi implicate. Se restricționează temporar zona, se prelevează probe și se pot utiliza chiar și câini special dresați pentru găsirea persoanelor.
  • Se efectuează expertize sau alte constatări. De exemplu, în cazul în care este descoperit un cadavruse recurge la o autopsie medico-legală sau la exhumare. În urma acestei expertize se identifică persoana decedată și se constată dacă este sau nu chiar persoana dată dispărută.
  • Persoana dispărută este căutată în teren, pe o perioadă de timp determinată.

Se constituie un dosar al dispariției

Pentru fiecare persoană dispărută se constituie un dosar al dispariției acesteia, iar dacă nu a fost găsită procurorul și organul de poliție au obligația de a reevalua periodic, o dată la 3 luni, informațiile și datele din acest dosar. Dacă persoana nu a fost găsită în termen de 5 ani de la data dispariției, iar activitățile de căutare au fost epuizate, dosarul se trece în evidență pasivă. Dacă persoana dispărută este un minor, dosarul trece în evidență pasivă după cinci ani de la data împlinirii de către acesta a vârstei de 18 ani.

Clasarea dosarului dispariției

Dosarul dispariției se calseaz ăsau se închide atunci când persoana fost găsită îmn viață sau decedată, au trecut 20 de ani de la trecerea dosarului în evidență pasivă, există o cerere transmisă de poliția din altățară în cazul în care dosarul a fost deschis la cererea acesteia, persoana a fost dată în urmărire potrivit Codului de procedură penală sau a rămas definitivă hotărârea judecătorească de declarare a morții persoanei dispărute.

Declanșarea mecanismului „Alertă răpire copil”

Mecanismul „Alertă răpire copil” are ca scop derularea unor proceduri de căutare a unor minori, în regim de urgență și cu resurse sporite, la nivel local sau național. Mecanismul poate fi declanșat atunci când din datele și informațiile deținute reiese suspiciunea că minorul este victima infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal. Conținutul mesajului de alertă:

  • Data, ora și locul unde s-a produs răpirea;
  • Prenumele minorului sau pseudonimul la care acesta răspunde;
  • Fotografia copilului sau a unui element distinctiv deținut de acesta;
  • Descrierea hainelor cu care era îmbrăcat la momentul dispariției;
  • Date și informații despre presoana sau persoanele cu care se presupune că se află copilul;
  • Descrierea mijlocului de transport folosit de presupusul răpitor: tip, marcă, culoare, număr de înmatriculare;
  • Direcția de deplasare a autoturismului;
  • Numărul de apel 112 la care populația poate comunica informații utile pentru localizarea copilului;
  • Emitentul mesajului.

Unitatea centrală persoane dispărute stabilește conținutul mesajului de alertă, durata alertei, periodicitatea difuzării mesajului și zonele în care acesta să fie difuzat. Mesajul se creează prin intermediul unei aplicații informatice dedicate și se stransmite unităților centrale și teritoriale ale Poliției Române, Jandarmeriei Române, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Poliției de Frontieră, Poliției Locale, altor persoane care au semnat adeziunea la mecanismul „Alertă răpire copil”. În cazul răpirii unui minor, mesajul de alertă poate fi transmis și prin sistemul „RO-ALERT”, avertizând astfel populația de dispariția copilului.

Proiectul de lege mai prevede:  

Dreptul de a face plângere

Orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor luate sau dispuse de către poliție sau procuror dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale sau ale persoanei dispărute.

Dreptul la consiliere psihologică

Dacă persoana dispărută este un minor aflat într-o situație de vulnerabilitate, părinții, frații, surorile acestuia au dreptul la consiliere psihologică și asistență juridică gratuită. După ce a fost găsit, minorul dispărut are și el dreptul la consiliere psihologică și asistență juridică gratuită.

Dreptul la informare

Membrii familiei au dreptul de a fi informați cu privire la stadiul activităților de căutare, precum și de a participa la aceste activități. De asemea părinții și rudele au dreptul de a efectua căutări pe cont propriu. Ei au însă obligația de a furniza poliției orice informații noi și relevante obținute.

Citește și: 

https://www.click.ro/news/national/premierul-viorica-dancila-cere-inchis...

https://www.click.ro/news/national/raed-arafat-14-masuri-urgente-dupa-cr...

image
image
image
image
image
image
gradina Keukenhof olanda profimedia jpg
Crestere salariu FOTO Shutterstock
image png
Demonstrație efectuată de reprezentanții MAI în pregătirea aderării României cu frontierele aeriene și maritime la spațiul Schengen, în aeroportul Otopeni, Ilfov. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
laleaua pestrita jpg
uber si bolt webp
image png
gesturi italieni jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net