Cancer de colon. Tot ce trebuie să știi despre cancerul colorectal

cancer-de-colon.jpg

barbat durere burta
Printre simptomele cancerului de colon se numără și durerile de burtă

Alimentația dezechilibrată a omului modern joacă un rol important în apariția cancerului de colon, al doilea ca frecvență în țara noastră, după cel pulmonar.

Cancerul de colon: cum îl recunoști

Cancerul de colon afectează intestinul gros (partea inferioară a sistemului digestiv) și apare adesea împreună cu cu cel rectal (ultima porțiune a intestinului gros), de unde și numele sub care este cunoscut: colorectal. În cele mai multe țări industrializate, această boală este destul de des întâlnită, cauza principală fiind alimentația bogată în produse rafinate și săracă în fibre.

Ca în cele mai multe forme de cancer, cel colorectal evoluează pe parcursul mai multor ani. În cele mai multe cazuri, punctul de plecare al bolii îl reprezintă polipii adenomatoși, excrescențe prezente pe pereții interiori ai colonului. Cu toate că majoritatea sunt benigni, unii dintre acești polipi au potențial cancerigen. Procesul de transformare a unui polip în cancer durează, în medie, 10 ani.

Cancer de colon. Cine este mai expus bolii

Frecvent, cancerul colorectal este diagnosticat după vârsta de 50 de ani, în 90% din cazuri. Antecedentele personale sau familiale sunt alt factor de risc în apariția bolii. Sunt mai expuși îmbolnăvirii persoanele care au avut un cancer colorectal sau polipi pe colon ori care au avut sau au rude (părinți, frați) cu astfel de probleme. De asemenea, prezintă un risc mai mare de a face această afecțiune cei cu boli inflamatorii intestinale (colită ulcerativă, boala Crohn) și cei cu diabet zaharat de tip 2. Studiile au arătat că probabilitatea de a face cancer colorectal este mai mare la persoanele care trăiesc în regiuni mai puțin însorite ale lumii. Se crede că vitamina D, sintetizată în urma expunerii la soare, are efect protector față de această formă de cancer.

Alți factori de risc sunt: alimentația bogată în grăsimi animale și săracă în legume și fructe, fumatul, excesul de alcool, obezitatea și sedentarismul.

Simptomele cancerului de colon

Cancerul colorectal poate fi lipsit de simptome, mai ales în primele stadii. Pe măsura evoluției bolii, pot apărea:

  • schimbări ale tranzitului – diaree sau constipație
  • prezența sângelui în scaun
  • disconfort abdominal – balonări, crampe
  • scăderea în greutate inexplicabilă (peste 10% din greutate)
  • lipsa poftei de mâncare
  • oboseala
  • senzația de golire incompletă a scaunului.

Aspirina poate oferi protecție

Studiile au arătat că persoanele care iau aspirină, precum și alte medicamente antiinflamatoare non-steroidiene, au o oarecare protecție față de cancerul de colon. Se pare că aspirina acționează prin diverse mecanisme la nivelul mucoasei colonului. Totuși, medicii nu recomandă administrarea acestui medicament în scop profilactic, fiind nevoie de mai multe cercetări în acest sens.  

Cum se depistează cancerul colorectal

La fel ca în orice tip de cancer, și în cel colorectal, diagnosticarea la timp este esențială pentru creșterea speranței de vindecare. O examinare cu ajutorul căreia se detectează prezența tumorilor la nivelul colonului și rectului este colonoscopia. Persoanele care fac această analiză trebuie să ia, cu o zi înaintea explorării, un laxativ, cu scopul golirii colonului, lucru ce permite o mai bună vizualizare.

Colonoscopia se face cu anestezie ușoară și prespune introducerea în anus a unui colonoscop, un tub flexibil subțire (cu diametrul de câțiva milimetri), care parcurge întregul intestin gros. Colonoscopul este dotat cu o sursă de lumină și cu o cameră video, care transmite imagini pe un monitor. Dacă se observă polipi, medicul îi va exciza, pentru a preveni transformarea lor în cancer. Tot în timpul colonoscopiei, doctorul poate preleva fragmente de țesut pentru biopsie. Analiza durează cel mult o oră, iar persoana poate merge acasă imediat ce a trecut efectul anesteziei.

Alternativa la colonoscopie este sigmoidoscopia, care se desfășoară pe aceleași principii. În cadrul sigmoidoscopiei se examinează endoscopic ultima porțiune a colonului.

Analize suplimentare

Tușeul rectal – este o examinare în cadrul căreia medicul introduce un deget în rectul pacientului, putând palpa o eventuală tumoare la acest nivel.
Analiza materiilor fecale (testul de hemoragii oculte) – permite identificarea unei sângerări în scaun, care nu poate fi detectată cu ochiul liber.

Stadiile cancerului colorectal

  • Stadiul I: cancerul este limitat în mucoasa intestinală sau rectală
  • Stadiul II: boala a cuprins și mușchii din jurul intestinului
  • Stadiul III: sunt afectați și ganglionii limfatici din vecinătate
  • Stadiul IV: există metastaze la nivelul unor organe precum ficatul.

Tratamentul cancerului de colon

Cancerul de colon se tratează cu ajutorul invervenției chirurgicale, al chimioterapiei și, în cazurile de cancer de rect și canal anal, și al radioterapiei. În stadiile incipiente, când tumoarea nu depășește peretele colonului și nu sunt metastaze sau acestea sunt puține și localizate în așa fel încât să poată fi rezectate odată cu tumoarea, se intervine chirurgical. Se extrag atât tumoarea primară, cât și metastazele, ulterior fiind necesară adesea chimioterapia. Există și cazuri în care, dacă ganglionii din jurul tumorii nu au fost invadați și nu există factori de prognostic negativ, nu se recomandă decât intervenția chirurgicală. Dacă însă tumoarea a depășit peretele colonului și/sau sunt prezente multiple metastaze nerezecabile, se administrează întâi chimioterapie și, dacă volumul tumorii scade, iar metastazele dispar un timp suficient de lung, se intervine chirurgical. Sunt destule cazuri în care, din păcate, tumoarea este diagnosticată în stadii avansate, în care sunt prezente multiple metastaze și în care, chiar cu un tratament citostatic agresiv, nu este recomandată niciodată intervenția chirurgicală. Radioterapia este foarte importantă în tratamentul cancerului de rect sau de canal anal și se administrează împreună cu chimioterapia când sunt semne imagistice de invazie tumorală a țesuturilor din jur sau a ganglionilor învecinați și cu chirurgia. În cazul în care se efectuează inițial intervenție chirugicală, radioterapia este indicată ulterior pentru a steriliza țesuturile de eventuale celule tumorale care ar mai putea exista și produce o recidivă.

Citește și:

Rona Hartner, operată de tumoră la colon: «A fost o intervenție complicată»

 

 

 

 

 

 

 

Loading...