Afecţiuni care pot apărea în timpul sarcinii. Doctorii ginecologi ne spun care sunt cele mai grave

vbc.jpg

afectiuni care pot aparea in timpul sarcinii
Sarcina se impune a fi urmărită cu atenție de medicul obstetrician, încă de la debut
foto: unsplash.com

Click desktop articole 300x250 p1

Click desktop articole 300x250 p2

Fiecare sarcină reprezintă o experiență deosebită în viața unei femei, un proces de transformare extraordinară, care ne invită să ne predăm puterii nevăzute din spatele vieții. La capătul acestei călătorii, raiul se așterne sub tălpile mamelor. Însă, sarcina se impune a fi urmărită cu atenție de medicul obstetrician, încă de la debut, deoarece aproximativ 20% din cazuri prezintă complicații medicale care pot pune în pericol viața mamei și a fătului.

În articolul de mai jos, Dr. Allia Dmour, medic primar obstretică-ginecologie, ne spune care sunt cele mai severe afecţiuni care pot apărea în timpul sarcinii.

"HIPERTENSIUNEA GESTAȚIONALĂ, PREECLAMPSIA și ECLAMPSIA, sunt unele dintre cele mai severe complicații legate de perioada sarcinii.
Hipertensiunea arterială este caracterizată prin creșterea tensiunii arteriale sistolice peste 140 mmHg și/sau a tensiunii arteriale diastolice peste 90 mmHg.
HIPERTENSIUNEA GESTAȚIONALĂ este tensiunea arterială crescută care apare după saptamana 20 de sarcină, când fătul se dezvoltă, iar acest lucru atrage după sine o creștere a presiunii asupra fluxului de sânge și asupra inimii mamei. Această afecțiune complică aproximativ 7% din numărul total de sarcini.
PREECLAMPSIA este sindromul clinic compus din hipertensiune arterială şi proteinurie (excreţia a peste 300 mg de proteină în 24 de ore) sau simptome clinice de afectare a organelor ţintă apărute după 20 de săptămâni de gestaţie, de regulă în trimestrul al 3-lea de sarcină. Când apare înainte de săptămâna 32 de sarcină, este numită preeclampsie cu debut precoce. Preeclampsia poate, de asemenea, să apară și după naștere.
ECLAMPSIA este dezvoltarea pe fondul preeclampsiei a convulsiilor sau a comei, care nu pot fi atribuite altor cauze.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel global, preeclampsia complică circa 3% din numărul total de sarcini (incidenţă de chiar 5-7% la prima sarcină), iar peste 2% dintre gravidele cu preeclampsie vor dezvolta eclampsie.
Hipertensiunea gestațională, preeclampsia și eclampsia sunt cauze importante de mortalitate şi morbiditate materno-fetală, pentru că pot provoca accidente vasculare cerebrale, coagulare intravasculară diseminată, insuficiență multiplă de organ, restricții de creștere fetală, dezlipirea placentei de peretele uterin (urgență obstetricală majoră), naștere prin cezariană, apariția sindromului Hellp (hemoliză, enzime hepatice crescute, plachetocrit scăzut - afecțiune caracterizată prin globule roșii deteriorate sau distruse, coagularea sângelui deficitară, afectarea ficatului, durere în piept sau în abdomen).
Mecanismele declanșării acestor afecțiuni sunt mai puţin cunoscute şi înţelese, dar medicina a stabilit o LEGĂTURĂ ETIOLOGICĂ CU ANUMIȚI FACTORI DE RISC: obezitatea, diabetul zaharat, primiparitatea (gravida este la prima sarcină), vârsta sub 20 de ani sau peste 35 de ani, sarcină gemelară, predispoziția genetică (antecedente heredocolaterale) sau istoricul de preeclampsie, hipertensiunea arterială cronică, colagenozele, deficitul de proteină C și S, sarcinile obținute prin intervenții de fertilizare in vitro etc.

doctor_1.jpeg

Dr. Allia Dmour, medic primar în specialitatea obstetrică-ginecologie
Dr. Allia Dmour, medic primar în specialitatea obstetrică-ginecologie

REPERE TERAPEUTICE ȘI PRACTICĂ MEDICALĂ:

Tensiunea arterială trebuie frecvent măsurată în timpul sarcinii întrucat hipertensiunea necontrolată sau severă contribuie la dezvoltarea preeclampsiei, a eclampsiei sau a altor complicații.
 

Hipertensiunea gestațională necesită mărirea frecvenței controlului obstetrical la două vizite pe lună, fiind obligatorii următoarele:
- măsurarea tensiunii arteriale (repetată la intervale de timp)
analiza generală a urinei pentru determinarea proteinuriei (cercetarea cantităţii de proteină în urina colectată timp de 24 de ore);
- măsurarea înălţimii fundului uterin şi completarea graficului de creştere;
- analiza generală a sîngelui + trombocitele;
- analiza biochimică a sîngelui: ALAT, ASAT, creatinina, ureea;
- examenul ecografic al sarcinii.

Terapia hipertensiunii gestaționale ușoare sau moderate presupune:

- limitarea activităților și repaus în decubit lateral stâng;
- regim alimentar normal, fără restricție de sare, mai ales în preajma nașterii (poate induce hipovolemie);
- administrare calciu 1.000 mg/zi (scade cu 50% riscul de preeclampsie);
- administrare aspirină 75-100 mg/seara, profilactic, cu condiţia ca femeia gravidă să prezinte un risc scăzut de sângerare gastrointestinală;
- administrarea de antihipertensive prescriptibile în sarcină;
- continuarea tratamentului și monitorizare post-partum (perioada imediat următoare nașterii).

Atunci când hipertensiunea gestațională ușoară sau moderată este depistată la timp și tratată cu grijă atât de pacientă, cât și de medicul curant, în cele mai multe cazuri sarcina decurge fără probleme grave.
Însă, hipertensiunea gestațională severă, preeclampsia și eclampsia reprezintă urgențe medicale majore, deseori interdisciplinare, care necesită internarea imediată a gravidei, pentru terapie, stabilizare și monitorizare în spital.
Deși, de obicei, hipertensiunea gestațională și preeclampsia dispar după naștere, femeile care au dezvoltat aceste afecțiuni pe parcursul primei sarcini au risc crescut de hipertensiune gestațională la o nouă sarcină. Cu cât hipertensiunea s-a instalat mai precoce în prima sarcină, cu atât riscul recurenței este mai mare.
De asemenea, femeile care au suferit de hipertensiune gestațională sau preeclampsie au un risc semnificativ ca în următorii ani să dezvolte hipertensiune cronică, accident vascular cerebral, boală cardiacă ischemică sau tromboză venoasă.
 

Consilierea medicală postanatală este necesară. Iată ce presupune

- verificarea valorilor tensiunii arteriale cel puţin de două ori pe an şi evaluarea cel puţin o dată la 5 ani a factorilor de risc cardiovascular (profilul lipidic, glucoza serică etc.);
- indicarea unui mod sănătos de viaţă: abandonarea fumatului și a consumului de alcool, practicarea exerciţiilor fizice, reducerea masei corporale și respectarea regimului alimentar adecvat.
Pentru o sarcină normală, consultațiile se fac o data pe lună în primele două trimestre (între săptămânile 1-28), iar în trimestrul 3 de două ori pe lună (între săptămânile 29-40).
Obiectivele monitorizării sarcinii sunt identificarea riscurilor obstetricale, stabilirea conduitei terapeutice și aducerea pe lume a unui nou născut cu un prognostic postnatal favorabil. De aceea, imediat ce crezi că ești însărcinată, trebuie să mergi la medic", a spus Dr, Allia Dmour, medic primar obstretică/ginecologie. Cu 15 ani de experienţă dedicaţi nevoilor şi sănătăţii femeilor, Dr, Allia Dmour le este alături pacientelor sale atât în diagnosticarea şi tratarea unor afecţiuni, cât şi în momentul magic în care devin mame.

 

Click desktop articole 580x400 p1

Loading...

Click desktop articole 300x250 p3

 
 

Citește și

Click desktop articole 580x400 p2

Adevarul

Click desktop articole 300x250 p4

ClickPoftaBuna.ro 0
1
ClickPoftaBuna.ro : 0
ClickPoftaBuna.ro 1

Click desktop articole 300x250 p5