Ce trebuie să știm despre Pomenirea morților - Moșii de iarnă

8mosii_de_iarna-click.rojpg_.jpg

La Moșii de iarnă sunt comemorate cele mai gragi persoane din viața noastră
Sursa foto: Click.ro

Sâmbătă, 10 februarie, în toate lăcaşurile de cult ortodoxe sunt comemorați moşii şi strămoşii noştri trecuţi la viaţa veşnică. În această sâmbătă, care precede Duminica Lăsatului sec de carne, cunoscută în popor sub numele de Moşii de Iarnă sau Moşii cei Mari, Biserica Ortodoxă a rânduit să se facă pomenirea rudelor noastre adormite în dreapta credință.

De la Moșii de iarnă  şi până la Săptămâna Patimilor (2-7 aprilie), Biserica Ortodoxă rânduieşte, în fiecare sâmbătă zi de Pomenirea morților pentru cele mai dragi fiinţe din viaţa noastră: rude şi prieteni, trecute de ultimul hotar al vieţii pământeşti.

Totdeauna, Praznicul Moşilor de Iarnă se săvârşeşte în sâmbăta ce precede Săptămâna albă sau a brânzei, o etapă pregătitoare pentru începerea Postului Mare, când credincioşii au dezlegare să consume lapte, brânză, peşte, ouă, bucate de culoare albă sau care conţin ingrediente de culoare albă.

Timp de șapte sâmbete îi comemorăm pe ce dragi  

De la  Moşii de Iarnă, timp de șapte sâmbete se fac pomeniri şi se rostesc rugăciuni pentru cele mai dragi fiinţe din viaţa noastră: rude şi prieteni, trecute la viața veșnică. Etapa Pomenirii morților se încheie în Sâmbăta lui Lazăr ( 31 martie),  prăznuită înainte de Săptămâna Mare (Săptămâna Patimilor lui Iisus).

Facem pomenirea strămoşilor cei mai îndepărtaţi

La sărbătoarea Moşilor de Iarnă facem pomenirea moşilor şi strămoşilor cei mai îndepărtaţi din neamul nostru, de la care am moştenit multe tradiţii şi obiceiuri religioase, transmise de ei din generaţie în generaţie. Începând cu această sâmbătă a Moşilor de Iarnă (10 februarie) şi pe parcursul celor care urmează, până la Sâmbăta lui Lazăr (31 martie), chipurile celor dragi comemoraţi de credincioșii ortodocși în acest interval revin în viaţa noastră cu cele mai frumoase amintiri, cuibărite în timp, în sufletele noastre. În aceste Sâmbete de  comemorare ne întoarcem în timp şi retrăim momentele plăcute petrecute cândva alături de rudele şi de prietenii noştri mutaţi la viaţa de Dincolo.

 Potrivit ritualului creştin ortodox, atât la Moşii de Iarnă ( 10 februarie) cât şi în ultima sâmbătă de comemorare a morților (Sâmbăta lui Lazăr- 31 martie), creştinii ortodocşi fac parastase: cu preparate de dulce (la Moşii de Iarnă) şi cu mâncare de post la Sâmbăta lui Lazăr, pomenire la care participă, prin tradiţie, mai mult femeile.

Cu vin se stropesc în formă de cruce coliva și mormântul

Cu vinul, care stă alături de colivă şi de colac la parastas, se stropesc, în formă de cruce, coliva, mormântul sau locul unde se săvârşeşte parastasul. Tradiţia spune că acest obicei este preluat din vechile ritualuri romane, legate de cultul morţilor, ritualuri numite „libaţiuni", adică spălări sau stropiri. Însă, în practica noastră creştină, vinul este simbolul miresmelor cu care a fost uns trupul lui Hristos după moarte.
Totodată, vinul şi pâinea sunt elementele specifice Tainei Sfintei Împărtăşanii. De aceea, stropirea pământului şi a trupului celui adormit cu aceste simboluri ale vieţii veşnice reprezintă împărtăşirea celor plecaţi la viaţa de Dincolo cu Trupul şi cu Sângele lui Hristos. De asemenea, lumânările care se pun în prescuri sau în colivă simbolizează jertfa pentru cel adormit.

Pâinea, colacul sau prescura, aduse la slujba de parastas, sunt făcute tot din grâu ca şi coliva, de aceea, păstrează, în genere, aceleaşi simboluri. În unele zone ale ţării, colacul şi prescurea se numesc chiar ,,parastas". În Oltenia, de exemplu, aceşti colaci ce au mărimi diferite şi se împletesc după o anumită tehnică, reprezintă simbolul pomenirii şi nu lipseşte de la această slujbă de comemorare.

Aşa cum grâul se seamănă şi rodeşte, la fel şi trupul omului îngropat va învia "întru nestricăciune". Totodată, tâlcuitorii cultului liturgic ortodox spun că dulciurile şi ingredientele care se adaugă în grâu, când se prepară coliva, simbolizează virtuţile celui adormit şi ale sfinţilor pe care noi îi invocăm în rugăciune.

Cinstirea rudelor trecute la viaţa de Dincolo

Pentru praznicul Moşilor de Iarnă se pregătesc toţi creştinii, fiecare după posibilităţile sale materiale. În ziua Moşilor de Iarnă, dar şi în toate sâmbetele dedicate pomenirii morţilor până la Sfintele Paşti, creştinii păstrează legătura cu cei dragi, plecaţi la viaţa de Dincolo, prin participarea la slujbele de comemorare, prin rugăciuni, prin milosteniile pe care le fac pentru cei adormiţi din familia lor.

Cinstirea rudelor răposate se manifestă şi prin îngrijirea permanentă a mormintelor. De la căpătâiul celor adormiţi nu trebuie să lipsească Sfânta Cruce, candela, florile proaspete presărate sau semănate pe mormânt sau în jurul acestuia. Vasele cu tămâie şi lumânările reprezintă, de asemenea, ofrande prin care-i cinstim pe cei plecaţi la viaţa veşnică.

Ce trebuie să ştim despre comemorarea celor dragi

"Sâmbătă, în ziua Moşilor de Iarnă, credincioşii care fac pomeniri, trebuie să participe la Sfânta Liturghie, ce se oficiază în fiecare lăcaş de cult ortodox. După Liturghie urmează slujba Parastasului pentru cei comemoraţi, slujbă care se desfăşoară după un ritual specific. În această zi, se pomenesc la parastase toţi credincioşii care au trăit în dreapta credinţă şi au respectat tradiţiile creştine.  În schimb, la aceste slujbe speciale nu pot fi pomeniţi cei nebotezaţi şi sinucigaşii, care nu au nădăjduit în Învierea lui Hristos. În acelaşi timp, Sfinţii Părinţi au rânduit să se facă pomenirea celor mutaţi la Domnul, sâmbăta, deoarece în această zi Hristos a stat cu trupul în mormânt şi tot ziua de sâmbătă face trecerea spre duminică, ziua învierii Sale cu trupul. Nu se fac nunţi în intervalul de la Lăsatul secului de carne (11 februarie) şi până la Duminica Tomii (15 aprilie)”, ne spune părintele Valentin Fotescu, preot la Biserica „Sfânta Vineri Nouă” din Bulevardul Nicolae Titulescu, sectorul 1.

 

loading...
Loading...