Scandalul semnăturilor false ia amploare. Mai mulți candidați încearcă să ajungă la Cotroceni prin fraudă
Scandal fără precedent la alegerile prezidențiale 2019: Mai mulți candidați sunt acuzați de Biroul Electoral Central că au falsificat listele cu semnături. Nici nu am intrat în campania electorală, că au și apărut primele nereguli cu privire la autenticitatea celor 200.000 de semnături pe care camndidații ar fi trebuit să le obțină ca să se poată înscrie în cursa pentru Cotroceni. Iată că, ceea ce părea a fi, inițial, doar un mic incident, s-a transformat în ultimele zile într-un scandal de proporții. Sunt implicate nume sonore ale politicii românești, dar și personaje cel puțin controversate.
Scandalul listelor cu semnături false ia o amploare din ce în ce mai mare și ajunge de la Biroul Electoral Central, la Curtea Constituțională a României și la Parchetul General.
Ca să se poată înscrie în cursa pentru alegerile prezidențiale, candidații trebuie să strângă un număr de cel puțin 200.000 de semnături. Este vorba despre semnăturile unor persoane care îi susțin în cursa pentru Cotroceni, care i-ar vota pentru funcția de președinte al țării. În timp ce unii candidați au strâns aceste semnături, alții ori nu au reușit, ori au încercat să prezinte liste false. Cel puțin așa au declarant cei din cadrul Biroului Electoral Central care au verificat autenticitatea acestora.
Scandalul a pornit acum câteva zile când Biroul Electoral Central (BEC) a respins două candidaturi: cea a lui Viorel Cataramă și cea a lui Miron Cozma. Motivul l-ar fi reprezentat similitudini ale semnăturilor pe care cei doi le-au strâns de la cetățeni. Potrivit BEC, Viorel Cataramă ar fi falsificat 94.000 de semnături, iar Miron Cozma a „comis-o” și mai grav: din cele 310.000 de semnături, 87% dintre ele s-au dovedit a fi trase la xerox.
BEC reclamă la Parchet opt candidați care ar fi falsificat semnăturile
Scandalul putea să se stingă aici, dar Viorel Cataramă a contestat decizia Biroului Electoral Central la Curtea Constituțională a României. Care i-a dat câștig de cauză și a obligat BEC să-i accepte de urgență candidatura. Potrivit sociologului Ovidiu Voicu, directorul Centrului pentru Inovare Publică, în România nu există un cadru legal de verificare a semnăturilor, iar Curtea Constituțională nu avea cum să dea alt răspuns. „Este o mascaradă. Legea este incompletă. Nu avem o procedură legală de verificare a semnăturilor” a declarat el pentru Europa Liberă. Expertul a mai spus că BEC poate verifica doar elementele de formă ale semnăturilor de susținere: să fie în original, formularul să aibă toate elementele prevăzute de lege, să existe semnătura persoanei care a fost responsabilă pentru strângerea semnăturilor și toate rubricile formularului tipizat să fie completate.
Între timp, și alți candidați au ajuns pe lista neagră a Biroului Electoral cu suspiciune de fraudare a semnăturilor. Așa că membrii BEC au hotărât să sesizeze și Parchetul General, frauda în acest caz fiind de natură penală. Sunt acuzați Viorel Cataramă (Partidul Dreapta Liberală), Miron Cozma (candidat independent), Maria Minea (Partidul Românilor Patrioți de Pretutindeni), Cătălin Sorin Ivan (Partidul Alternativa pentru Demnitate Național), Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie), Alexandru Cumpănașu (candidat independent), Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc), Bobby George Marius Pănescu (candidat independent).
Cumpănașu acuză nereguli și în cazul altor candidați
Alexandru Cumpănașu nu putea să nu aibă nici o reacție. Chiar dacă BEC i-a acceptat, până la urmă, candidatura, instituția era cât pe ce să-i spulbere visul de a ajunge președintele României. Așa că sesizează și el Parchetul General căruia îi solicită să analizeze eventuale fraude care s-ar fi făcut și în „curtea” altor candidați. Pe principiul „să moară și capra vecinului”, el a cerut efectuarea de anchete cu privire la nereguli în dosarele lui Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă, Dan Barna, Kelemen Hunor și alții. Cumpănașu acuză Biroul Electoral Central de ticăloșie, în ideea în care nereguli au fost peste tot, dar numai unii au fost „pedepsiți”. „Sunt nişte suspiciuni despre toţi candidaţii. Ce face BEC e o ticăloşie. Ticăloşia asta se vor întoarce împotriva lor. Trebuie şi în cazul lui iohannis, Barna şi alţii să facă aceeaşi sesizare. dacă nu face BEC o să o fac eu”, a declarat Cumpănaşu, unchiul Alexandrei Măceșanu, una dintre fetele ucise de Gheorghe Dincă la Caracal, și cel care a stârnit furia internauților după ce încins o horă în centrul Capitalei chiar în ziua în care nepoata lui decedată ar fi urmat să-și serbeze ziua de naștere.
Cataramă amenință cu instanța
Nici Viorel Cataramă nu a stat cu mâinile în sân. Deși CCR i-a dat câștig de cauză, el a anunţat că va depune o plângere penală împotriva BEC pentru abuz în serviciu și îl va da în judecată pe preşedintele Autorității Electorale Permanente (AEP) Florin Buică. Mai mult, el a spus că va sesiza și Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. „Am hotărât: Să înaintez o plângere penală împotriva BEC pentru nerespectarea unei hotărâri definitive, abuz în serviciu şi inducerea în eroare organelor judiciare. Să îl acţionez în judecată pe dl. Florin Buică, preşedinte AEP, pentru declaraţiile publice prin care mi-a cauzat grave prejudicii în campania electorală. Sesizarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), având în vedere evidenţa discriminare la care sunt supus de catre instituţii ale statului roman”, a transmis Cataramă într-un comunicat de presă.
Politologul Cristian Pârvulescu: „Am rezerve cu privire la toate semnăturile”
Jurnaliștii de la Europa Liberă au încercat să facă lumină în acest caz fără precedent și au vorbit cu mai mulți sociologi și politologi români care au explicat, pe larg, situația creată. Pe scurt, pentru că în România nu există un cadru legal de verificare a semnăturilor, Biroul Electoral Central nu ar avea dreptul să refuze candidaturile pe motiv de falsificare.„Este o ipocrizie, pentru că nimeni nu poate verifica veridicitatea acelor semnături. Nu există vreun mecanism de verificare a semnăturilor. Eu am rezerve cu privire la toate semnăturile, nu doar la unii dintre candidați”, a declarat pentru jurnaliștii de la Europa Liberă Cristian Pârvulescu. Politologul a mai spus că situația creată i se pare inadmisibilă. „Sunt oameni cinstiți care nu strâng semnăturile și oameni total necinstiți care prezintă niște semnături, iar când se dovedește că ele nu corespund criteriilor legale, vine Curtea Constituțională și spune Biroului Electoral Central că nu are posibilitatea să verifice”.
Sociologul Ovidiu Voicu: Există soluții, dar nimeni nu le dorește
Sociologul Ovidiu Voicu este de părere că România are unul dintre cele mai mari praguri de semnături de susținere din toată Europa, pentru admiterea unui candidat la prezidențiale – 200.000. Totuși, ce rost mai are, dacă datele presupușilor susținători pot fi falsificate atât de ușor și fără ca nimeni să le poată verifica?„Nu poți verifica în timp util, BEC are 48 de ore să răspundă, iar dacă toți candidații vin și le depun în ultimele zile…”, a mai declarat Voicu pentru Europa Liberă. Sociologul este de părere că există soluții tehnice simple, care ar putea fi implementate rapid prin lege, dacă ar exista voința politică, însă niciun partid nu dorește să își pună singur bețe în roate. „În primul rând, ar trebui scăzut numărul de semnături. S-ar putea face un formular tipizat ca la bancă, unde să fie doar rubrică de nume, prenume și CNP. Ele s-ar putea scana rapid și ar putea fi prelucrate electronic, măcar să vezi dacă acei oameni există. Sau s-ar putea face un formular prin care orice cetățean să poată verifica online dacă apare pe liste de susținere. Acest lucru ar fi cel mai simplu, să lași cetățenii să verifice singuri – CNP-ul meu apare pe vreo listă de susținere?”, explică Ovidiu Voicu.
O informație de ultimă oră anunță faptul că există suspiciuni de fraudare a listelor cu semnături în ceea ce-i privește pe toți candidații. Cu toate acestea, BEC anunță Parchetul doar în cazul a opt dintre aceștia. Motivul este halucinant! Se pare că cei pentru care nu s-a solicitat intervenția Parchetului ar fi strâns cel puțin 200.000 de semnături autentice. Nu mai contează, deci, că restul sunt false.
