Vă mai amintiți? Ce mâncau românii pe vremea lui Ceaușescu

cozi cominism.jpg

cozi alimentara comunism
Oamenii se trezeau în toiul nopții și se așezau la rând, să fie acolo printre primii în cazul în care la magazinul din colț ”băgau” marfă

Pentru cei născuți după 1989, pare incredibil că românii mâncau prost și puțin în Epoca de Aur. Stăteau la coadă din timpul nopții ca să cumpere rația de alimente, pe cartelă. Acum magazinele sunt pline cu o mulțime de produse, iar shopping-ul a devenit sport național.

Anii ʼ80 au fost cumpliți pentru români. Mâncarea se găsea tot mai greu. Oamenii se trezeau în toiul nopții și se așezau la rând, să fie acolo printre primii în cazul în care la magazinul din colț ”băgau” marfă. Putea fi orice: lapte, unt, ouă, zahăr, făină, mălai, ulei, carne, pui, crenvurști, măsline, brânză, lămâi, mezeluri, parizer din soia.

Se dădea cu porția, ”ca să ajungă la toată lumea”. Magazinele ”Alimentara” aveau mai mereu rafturile goale. Ici, colo, erau îngrămădite borcane cu salată de sfeclă sau conserve de bulion.

galantare goale comunism.jpg

galantare goale comunism
La măcelărie, galantarele erau mereu goale

Erau cozi imense și la pâine, iar în ultimii ani din comunism apăruseră cartelele pentru alimentele de bază. Se dădeau pe rație. Pâinea, zahărul şi uleiul se cumpărau numai pe cartelă şi doar de la alimentarele de cartier. Raţionalizarea pâinii a fost introdusă în 1982.

paine-ceausescu.jpg

paine ceausescu
Se stătea la coadă și la pâine, chiar dacă se dădea cu cartelă, la rație

Ca să scape de cozile interminabile, românii îşi făceau relații pentru a căpăta marfa ”pe sub mână”, scrie adevarul.ro.

rand_la_coada.jpg

rand la coada
Românii se trezeau în toiul nopții și își lăsau rând la coadă

Cafeaua era foarte greu de găsit, chiar și cu pile. În locul ei, se găsea ”nechezol”, un surogat din năut și ovăz. Proviziile de alimente erau considerate speculă şi se pedepseau cu închisoarea.

Aproape un deceniu, sub dictatura lui Ceauşescu, românii au supravieţuit mâncând cu porţia. Pentru că Ceauşescu se încăpăţânase să achite în avans datoria externă, s-a impus găsirea unor soluţii pentru a se face economii la buget.

La data de 19 decembrie 1980 a apărut ”Legea pentru constituirea, repartizarea şi folosirea pe judeţe a resurselor pentru aprovizionarea populaţiei”. Decretul stabilea raţionalizarea consumului de alimente în funcţie de judeţ, iar cartelele la zahăr şi ulei erau diferenţiate pe categorii de populaţie. Primeau raţii mai mari cei de la oraşe şi raţii mai mici ţăranii.

Alimentația știițifică

  • În 1982 a fost inventat ”Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei”, document care stabilea necesarul de calorii, raţiile de mâncare şi inclusiv standardele de greutate ale românilor. Comuniştii au concluzionat că românii au nevoie doar de 2.700 - 2.800 de calorii.
  • Prin decret, în 1984, s-a adoptat un standard alimentar. Românii aveau, anual, dreptul, la 39 kg de carne, 78 l de lapte şi 166 kg de legume. Uleiul şi zahărul se dădeau o dată pe lună, raţia fiind de un kilogram.
  • Limitarea consumului de alimente a fost controlată de vechiul regim prin introducerea cartelelor. Fiecare familie era arondată unui magazin din cartierul unde avea domiciliul. Capul familiei se prezenta la gestionarul magazinului cu buletinul pentru a dovedi identitatea şi toate datele erau trecute pe cartelă.
  • Cartelele pentru pâine aveau culori diferite, de la oraş la oraş. Fiecare avea dreptul doar la o jumătate de pâine pe zi. În decembrie 89, cartele au mai fost meţinute două zile după fuga lui Nicolae Ceauşescu.
  • Uleiul şi zahărul se dădeau o dată pe lună, câte un kilogram pe cap de membru de familie.
  • Puii erau, de regulă, câte doi la pungă, iar românii i-au botezat ”Fraţii Petreuş”, după cei doi interpreți de muzică populară, celebri în acea vreme.
Loading...
ClickPoftaBuna.ro 0
1
ClickPoftaBuna.ro : 0
ClickPoftaBuna.ro 1