Mai bine joacă pe stradă decât pentru 500 de lei la teatru
Din anii studenţiei a ştiut ce vrea să facă. Prin anul trei de facultate i-a dat viaţă lui Niccolo şi de atunci păpuşa îl însoţeşte peste tot prin lume. Căci păpuşarul Iulian Lungu a călătorit în multe ţări până să îşi vadă visul realizat.
L-am întâlnit pe Iulian într-o zi înnorată, pe Lipscani, în inima Capitalei. Păpuşa lui mi-a înseninat atunci ziua şi am intrat în vorbă cu tânărul.Rar mai vezi în ziua de azi un păpuşar pe stradă! Dar viaţa lui Iulian Lungu (28 de ani) nu e deloc uşoară şi se zbate pentru fiecare bănuţ, chiar dacă a terminat Universitatea Naţională de Arte “George Enescu” din Iaşi, în urmă cu câţiva ani. Asta pentru că, după terminarea facultăţii, tânărul artist a ajuns să lucreze la Teatrul Masca din Capitală pe un salariu de 500 de lei pe lună.
„Cum să trăieşti cu leafa asta? Ar fi trebuit să dorm pe străzi”, spune Iulian. La câteva luni a decis să plece în străinătate, unde a văzut cu ochii, în speranţa că o să fie mai bine plătit pentru munca sa.“Am călătorit prin toată lumea. Am stat în Amsterdam, Berlin, Barcelona şi Paris. Am plecat în străinătate pentru că nu îmi găseam deloc un serviciu stabil, de păpuşar, încât să pot supravieţui din banii pe care îi câştigam. Aşa că am luat drumul străinătăţii crezând că acolo o să îmi fie bine. Am avut o perioadă când am intrat şi în depresie, din cauză că vedeam că lucrurile merg foarte prost, dar am reuşit să depăşesc momentele acelea”, ne-a spus Iulian Lungu care în final s-a întors tot în ţara lui.
“De şase luni m-am mutat în Cluj-Napoca, acolo mi-am găsit de lucru, dar mai vin şi pe la Bucureşti când pot şi mă găsiţi pe Lipscani, în Centrul Vechi”, spune tânărul într-o pauză artistică. Îl mai lasă pe Niccolo să “respire”. “Nu vreau să-l obosesc prea mult. E prietenul meu!”, glumeşte Iulian.Click! spuneIulian ne spune povestea păpuşii sale. “Este făcută de mine încă din studenţie, în anul trei de facultate, înainte să termin. Îl cheamă Niccolo de la Niccolo Paganini şi are cam 5 ani. E din lemn, iar până acum i-am schimbat capul de trei ori, iar de două ori i-am refăcut mâinile”.
