”Gripa lui Carol al II-lea”, din 1935, a ucis 46.000 de români

regele-carol_ii.jpg

Domnia regelui Carol al II-lea a cunoscut si ravagiile facute de epidemia de gripa din 1935
Domnia regelui Carol al II-lea a cunoscut și ravagiile făcute de epidemia de gripă din 1935
Foto: en.wikipedia.org

La nici două decenii după cumplita epidemie de tifos din perioada 1916-1918, ce secerase, în plin război mondial, viețile a peste 300.000 de români, mai mult decât războiul însuși, o altă molimă a lovit România. În 1935, o epidemie de gripă ce a durat aproape 3 luni a făcut ravagii în regatul condus la acea dată de Carol al II-lea. Bilanțul oficial: aproape 240.000 de infectați și 46.000 de morți.

La începutul lui 1935, o epidemie de gripă a lovit România. Pornise din America de Sud, ajunsese în Statele Unite și, de aici, pe cale maritimă și fluvială, a trecut Atlanticul și a intrat în țara noastră prin portul Constanța. Conform a1.ro, primele cazuri sunt semnalate în Dobrogea, în ultimele zile ale lui 1934. Spre deosebire de coronavirus, care atacă mai mult bătrânii, 24.000 dintre victime dintre cei 46.000 de decedați au fost copii sub nouă ani. ”Invaziunea gripei din 1935 a fost destul de rapidă, în timp de o săptămână, de la 16-23 ianuarie a cuprins întreaga ţară. Epidemia a apărut întâi în municipii, în aglomeraţiuni mari deci. Aici şi-a format nucleele iniţiale, de unde iradiind în mediul rural, au derivat focarele secundare. În săptămâna de la 16 - 23 ianuarie, morbiditatea în mediul urban a fost de 624,6 la 100.000 de loc., pe când în cel rural a fost de numai 290,4. Epidemia a avut maximum de frecvenţă, după o simplă inspecţie a proporţiilor, între 1-23 februarie, iar ziua mediană a avut-o în 14 februarie, ceea ce înseamnă că extensiunea până a ajunge la apogeu a avut nevoie de o săptămână, adică de intervalul de la 24-31 ianuarie”, se arată într-un studiu publicat în 1936 într-o revistă de specialitate, ”Buletin Eugenic și Biopolitic”, realizat de către medicii Petru Râmnețeanu și Ilie Ardeleanu și citat de a1.ro.

bucuresti-aglomeratie-interbelic.jpg

Aglomeratia din orasele mari, mai ales din Bucurestiul interbelic, a favorizat raspandirea rapida a gripei din 1935
Aglomerația din orașele mari, mai ales din Bucureștiul interbelic, a favorizat răspândirea rapidă a gripei din 1935
Foto: facebook.com

Peste jumătate dintre victime au fost copiii mai mici de 9 ani

Conform acestuia, în perioada 1-7 februarie 1935 au fost semnalate 52.793 de cazuri. În următoarea, 65.662, apoi 61.757. Ultima parte din februarie aduce ”doar” 22.220 de cazuri. Medicii români susțineau în studiu că ”stingerea” epidemiei s-a făcut în 4-5 săptămâni, mai încet decât ascensiunea bolii. Oficial, s-au declarat 239.613 cazuri, dintre care 46.000 de morți. Mai mult de jumătate dintre aceștia sunt copilași cu vârsta de până la 9 ani. Paradoxal sau nu, ținând cont de slaba dezvoltare a sistemului medical în România condusă de Carol al II-lea, mai ales în mediul rural, gripa a afectat mai mult orașele mari decât oamenii de la țară, lucru ce poate fi, însă, explicat prin aglomerația mult mai mare din mediul urban, în special în Capitală, lucru ce a favorizat infectarea masivă.

 

Loading...

Citește și

  • Nicolae Ceausescu a musamalizat gravitatea situatiei cauzate de epidemia de gripa din toamna anului 1971

    Nici „epoca Ceaușescu” nu a fost ocolită de epidemii puternice, generate de tot felul de boli. Dar, probabil, cea mai puternică a fost cea de gripă, din toamna anului 1971. Ea a afectat aproape 14.000 de români, dar numărul lor probabil a fost mult mai mare, câtă vreme Ceaușescu a ținut „la secret” multe raportări, iar cauza deceselor a fost trecută la rubric „infarct”. În toată lumea, pandemia a făcut peste 1.000.000 de victime, numărul celor din România nefiind cunoscut.

  • Regele Carol al II-lea a avut nenumarate cuceriri, fiind supranumit „regele playboy”

    În 4 aprilie se împlinesc 66 de ani de la moartea unuia dintre cei patru regi pe care i-a avut România, Carol al II-lea, care a domnit între 1930 și 1940, aventurosul tată al fostului suveran, Mihai I. Deși a fost și este considerat un fel de „oaie neagră” a Monarhiei Române, Carol al II-lea a avut, dincolo de viața personală zbuciumată și tendințele dictatoriale, merite deosebite în încurajarea culturii și artiștilor, dorindu-și a rămâne în istorie drept „Voievodul culturii române”. Din păcate, celelalte laturi ale lui, precum și contextul istoric tulbure în care a domnit, mai ales în ultimii ani, i-au refuzat, se pare, dreptul la această titulatură pentru posteritate, rămânând doar cu porecla de „regele playboy”.

  • Carol al II-lea, impreună cu Regina Elena si fiul celor doi, viitorul Rege Mihai I, singurul baiat al lui Carol recunoscut oficial de Casa Regala a Romaniei

    Mare iubitor al „sexului frumos”, Regele Carol al II-lea a trăit povești complicate de dragoste cu multe femei, încă din tinerețea-i zbuciumată. Istoria a consemnat, oficial, că cel supranumit „Regele Playboy” a avut un singur copil recunoscut ca moștenitor de Casa Regală, Mihai, rod al căsătoriei cu Regina Elena și un altul, Carol Mircea, conceput în urma relației cu Zizi Lambrino și tată la rândul lui, al actualului Paul Lambrino, băiat ce nu a fost recunoscut oficial niciodată de Casa Regală a României. Culisele istoriei, în schimb, menționează posibila existență a cel puțin încă doi copii, amândoi tot băieți, Silviu și Mirel, proveniți din legăturile lui Carol cu Maria Martini și Mirella Marcovici.

ClickPoftaBuna.ro 0
1
ClickPoftaBuna.ro : 0
ClickPoftaBuna.ro 1