«Banca m-a distrus! Trăiesc din mila rudelor»
Banca a adus-o în sapă de lemn! Pentru un credit de 16.000 de euro, Lucica Popescu a pierdut casa. Stă cu chirie şi se chinuie să supravieţuiscă cu 200 de lei pe lună. Pe jumătate din salariu are poprire. Acum aşteaptă cu sufletul la gură ca preşedintele Iohannis să promulge legea dării în plată, adoptată ieri de Parlament.
Avea un apartament cochet, o familie frumoasă şi un loc de muncă care-i asigura traiul de zi cu zi. Acum, a pierdut aproape tot. Nu a mai putut plăti ratele, astfel că banca i-a luat casa. ”În 2007, am făcut un credit de 16.000 € ca să ne renovăm apartamentul. Pe atunci, şi eu, şi soţul lucram. El s-a îmbolnăvit şi a întrerupt lucrul. Aveam o rată de 160 € pe lună, pe 25 de ani. Din 2013 nu ne-am mai putut permite să o achităm, iar banca ne-a executat silit. Am rămas fără apartament, locuim cu chirie şi trăim din salariul meu de 1.200 lei, din care 600 de lei se duc la poprire, 400 pe chirie şi rămânem cu 200 de lei. Trăim din mila surorilor. Să semneze Iohannis legea mai repede ca să poată fi pusă în aplicare!”, ne-a spus Lucica, din Sighetu Marmaţiei, mama unui copil de 7 ani.
În situaţia femeii mai sunt mulţi români. ”Peste 100.000, care sunt acum în executare silită prin poprire pe salariu după evacuarea din casă, vor apela la lege. Cel aflat în asemenea situaţie va cere instanţei (întrucât nu mai are ce să dea în plată) să constate ştergerea datoriei”, ne-a decalarat avocatul Gheorghe Piperea. Alţi 160.000 de români sunt în imposibilitatea de a-şi mai plăti ratele şi se bucură de adoptarea legii.
Amalia R. (39 de ani), din Bucureşti, consultant în publicitate, aştepta cu sufletul la gură votul final din Parlament pentru legea „casă contra credit”. ”Motivul e simplu. Vreau să renunţ la apartamentul pe care mi l-am cumpărat prin credit ipotecar în urmă cu opt ani. Pur şi simplu, de la o lună la alta facem faţă tot mai greu ratelor”, ne-a spus Amalia. Ea a cumpărat în 2008 un apartament cu 3 camere, pentru care a luat de la bancă 100.000 €, pe 30 de ani. “În primul an, ratele au fost suportabile, circa 400 €, dar ulterior au crescut la aproape 700, din cauza dobânzii variabile”, s-a plâns bucureşteanca. Concret, din 2008 a plătit peste 50.000 €. Bani care au însemnat aproape în totalitate dobânzi. În momentul de faţă, soldul creditului (suma pe care o mai are de plătit) este de 90.000 €. Mai are de plătit încă 22 de ani la acest apartament a cărui valoare de piaţă este acum de doar circa 75.000 €, faţă de 100.000 €, la cât a fost evaluat. ”După ce plătesc ratele, rămân cu foarte puţini bani. De la o lună la alta ne împrumutăm. Vreau să cedez casa băncii şi să scap astfel de datorii. Deşi pierd şi eu toţi aceşti bani pe care i-am dat în ultimii opt ani. Dar dacă nu fac acest lucru, va veni o zi în care voi rămâne şi fără apartament, şi cu o mare parte din venituri luate de bancă”, a conchis Amalia.
Ieri, Camera Deputaţilor a adoptat legea dării în plată cu 207 de voturi pentru, o abţinere şi un vot contra. Aceasta este a doua oară când legea trece de legislativ. Prima dată, legea a fost întoarsă spre reanalizare de preşedintele Iohannis. Acum, acesta mai are doar varianta contestării la Curtea Constituţională. Dacă nu o contestă, în termen de 10 zile trebuie să o promulge. Din momentul publicării în Monitorul Oficial, legea intră în vigoare în 15 zile.
Cine poate «preda cheile»
- Legea dării în plată se va aplica pentru toate creditele mai mici de 250.000 de euro aflate în derulare sau care se acordă de acum încolo.
- Se va aplica doar în cazul în care creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă.
- Darea în plată se aplică şi celor aflaţi în executare silită, şi celor la care executarea silită s-a încheiat.
Iată ce trebuie să facă împrumutatul dacă vrea să renunţe la casă!
1. Debitorul trebuie să transmită creditorului prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui notar public sau al unui avocat o notificare în care anunţă decizia de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului sau bunurilor ipotecate. Toate costurile vor fi suportate de debitor.
2. După comunicarea deciziei de către debitor, creditorul nu mai poate urmări codebitori sau garanţi personali ori ipotecari pentru stingerea creditului.
3. În termen de 10 zile de la data notificării, creditorul poate contesta îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de prezenta lege. Cererea se judecă în procedură de urgenţă, cu citarea părţilor, la judecătoria în circumscripţia căreia domiciliază consumatorul. Până la soluţionarea definitivă a contestaţiei formulate de creditor se menţine suspendarea oricărei plăţi către acesta.
4. Dacă se admite contestaţia formulată de creditor, părţile vor fi puse în situaţia anterioară începerii demersurilor prevăzute de legea dării în plată.
«Doar 10% din cei care nu mai pot plăti vor da casele înapoi»
“Cu acest instrument la îndemână, consumatorii vor putea să renegocieze contractele sufocante cu băncile, în vederea reducerii poverii sau, în caz de refuz explicit ori de indolenţa băncilor, se vor putea elibera de datorii, lăsând băncii imobilul. La fel, cei care sunt în executare silită chiar şi după ce au fost evacuaţi din casă, se vor putea elibera de datorii, reluându-şi viaţa din punctul în care fusese suspendată de evacuarea din casă. Având în vedere cifrele vehiculate recent de BNR, este posibil că toţi cei cu ipotecă pe un imobil, aflaţi în situaţie de debitori neperformanţi, adică în jur de 160.000 de persoane, să apeleze la această lege. Probabil că, în extremis, 10% din acest număr va ajunge efectiv să dea imobilul în plată, pentru că fie banca nu oferă nici un răspuns la nevoia de reducere a poverii, fie debitorul nu mai are nici o şansă de redresare”, ne-a declarat avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre susţinătorii legii dării în plată.
Dacă se respinge contestaţia, între împrumutat şi bancă se va semna la notar încheierea contractului pentru transferul de proprietate, iar la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor.
