Aici se odihnesc peştişorul Oscar şi pisicuţa Alma

c16-actu-1-cimitir1-3col.jpg

Aşa arată cimitirul amenajat la marginea oraşului Hunedoara
Fotografii: adevarul.ro

Morminte împodobite cu jucării, lămpi solare, gazon şi flori. Aşa arată cimitirul animalelor, înfiinţat acum şase ani în vestul ţării. Nu mai puţin de 300 de prieteni necuvântători ai oamenilor îşi au locurile de veci în cimitirul din Hunedoara.

Un loc special! Cimitirul animăluţelor a fost amenajat în 2012, lângă marile cimitire ale oraşului Hunedoara, în zona Valea Seacă. Această iniţiativă i-a aparţinut lui Cosmin Bodrean, administrator al unui cimitir privat din oraş.

Locurile de veci destinate celor care aduc emoţii şi bucurii atât copiilor, cât şi adulţilor au fost amplasate pe deal, iar cimitirul a fost împrejmuit şi înfrumuseţat cu gazon, cu pomi decorativi şi cu figurine care înfăţişează animale domestice.

Zoom
Mormântul lui Oscar, un peştişor mult îndrăgit
Fotografii: adevarul.ro

Cimitirul în miniatură, cu locuri de veci împodobite cu jucării, lămpi solare, flori şi morişti, aduce o imagine mai puţin sumbră a morţii. Aici au fost înhumaţi, în materiale biodegradabile, câini, pisici, hamsteri, porci de Guineea, iepuri şi chiar un peşte de acvariu, pe nume Oscar. Un loc de veci costă în jur de 200 de lei, scrie adevarul.ro.
Animalele de companie au plăcuţe funerare din marmură, pe care sunt scrise numele lor şi pe care sunt aşezate fotografii. Foştii stăpâni le-au adăugat mesaje de adio, în care îşi arată dragostea şi preţuirea. Pe una dintre plăcuţe este gravat un citat aparţinându-i scriitorului englez Charles Dickens: „Nu poate exista pe lume dar mai mare decât iubirea unei pisici”. Mormântul îi aparţine Almei, o pisicuţă iubitoare.

Zoom
Candele şi flori proaspete pentru pisicuţa Alma
Fotografii: adevarul.ro

„Câinele a murit lovit de maşină, după ce l-am lăsat liber din lesă. A fost o mare durere şi am decis să nu mai iau vreodată un câine”, povesteşte, cu voce joasă, parcă pentru a nu tulbura somnul patrupedului, un hunedorean.

“În fiecare săptămână, vin aici şi stau pe bancă, lângă locul unde este îngropat, şi mă gândesc la el. Îi văd jucăriile preferate şi fotografia, mă gândesc cu părere de rău la el, dar pe de altă parte am un sentiment de linişte”, încheie omul. Mulţi dintre localnicii care şi-au pierdut animăluţul preferat vin săptămânal la cimitir, ca să se reculeagă lângă morminte

loading...
Loading...