23 august, cea mai mare sărbătoare comunistă. Ce făceau românii de 23 august înainte de 1989
Parade fastuoase, cântece pioniereşti, marşuri militare și spectacole grandioase. Așa era organizată cea mai mare sărbătoare comunistă, 23 august. Cum se termina parada, românii mergeau la mici și bere.
23 august 2018 este o zi ca oricare alta, o zi lucrătoare. Însă, în Epoca de Aur, era cea mai mare sărbătoare. Comuniștii organizau parade grandioase, cu mii de elevi, sportivi, muncitori și militari care mărșăluiau în sincron, perfect aliniați. În ultimii ani, au apărut carele alegorice, sportivi medaliați la concursurile internaționale și numeroase coloane de oameni care scriau lozinci cu trupurile lor.
Pe tot parcurul paradei, fluturau mii de steaguri, tricolore cu stema în mijloc și cele roșii, ale PCR, cu secera și ciocanul. Pentru a ieși totul ca la carte, se făceau zeci de repetiții cu câteva luni înainte de marea sărbătoare. Participanții erau selectați de organele de partid după criterii știute doar de șefii PCR.
Nicolae Ceaușescu, nelipsit de la parada de 23 august
Nicolae Ceauşescu, cel în cinstea căruia ajunseseră să fie organizate toate evenimentele de 23 august, a apărut pentru prima dată în tribuna oficială a unei astfel de manifestări în 1956, alături de şefii Partidului Muncitoresc Român. De atunci, an de an, până în 1989, Nicolae Ceauşescu a fost nelipsit de la defilările şi grandioasele adunări organizate de 23 august. Îi avea alături pe Elena Ceaușescu, cabinetul de miniștri și fruntași ai Partidului Comunist Român.
Magazinele erau pline, cu o zi înainte de 23 august
Cu o zi înainte de marea sărbătoare comunistă, peste noapte, se umpleau galantarele din magazine și tarabele din piețe. Acesta era unul din motivele pentru care românii așteptau această sărbătoare pentru că în celelalte zile ale anului cumpărau mâncare pe cartelă, cu rația. Desigur, se formau cozi uriașe încă din timpul nopții și nu toți apucau să cumpere parizer, salam din soia, pui micuți alintați ”Frații Petreuș”, ”tacâmuri de pui”, cu puțin noroc și măsline, brânză topită, unt sau lămâi. ”Să se dea câte unul, să ia toată lumea!”, era o replică foarte folosită în acele vremuri triste.
Semnificația zilei de 23 august
Până în anul 1953, anul morţii lui Stalin, sărbătoarea de 23 august reprezenta „eliberarea ţării noastre de către glorioasa armată sovietică”, iar ulterior a devenit „ziua eliberării de sub jugul fascist”. În anii ’70, ziua de 23 august a ajuns „ziua insurecţiei antifasciste”. În anii ’80, s-a vorbit despre „revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă”. Tot în anii ’80, demonstraţiile şi paradele au fost mutate de pe traseul Piaţa Victoriei – Piaţa Aviatorilor, pe Stadionul „23 august”. La ultimul 23 august al cuplului Ceauşescu, în 1989, au defilat 20.000 de oameni.
Surse: historia.ro, adevarul.ro
