Din satul lui Gigi a rămas doar biserica!
În Plasa de Sus, situată la munte, undeva la peste 1.000 de metri, trăiau în urmă cu aproape un secol cel puţin 300 de familii de machidoni.
Pe drumul forestier pe care urcau altădată căruţele aromânilor, mai merg acum doar animalele şi un cioban.
Din satul în care s-a născut Tase Becali nu au mai rămas decât nişte ruine şi o treime din vechea biserică, dărâmată de comunişti, iar localnicii din satele învecinate spun că zona e bântuită de lupi şi pisici sălbatice.
Un alt sat cu acelaşi nume a fost construit lângă şoseaua care duce către Salonic, iar singura familie de machidoni rămasă este cea a lui Kostel Ciufecu, ajuns la 75 de ani.
"Plasa a fost locuită odată doar de aromâni. Acum, majoritatea sunt musulmani", mărturiseşte cel căruia i se spune nea Tică.
Ne pofteşte în locuinţa în care trăieşte acum doar cu soţia şi ne serveşte cu pastramă, vin şi brânză de oaie, bucatele favorite ale machidonilor.
Majoritatea machidonilor a început să migreze din Albania pe la începuturile lui 1930. Şi nu neapărat din motive politice, cât economice.
"Părinţii şi strămoşii mei s-au ocupat cu oieritul, însă machidonii din această zonă erau renumiţi pentru comerţ. Aduceau gaz şi ulei de măsline din Grecia şi exportau sare, porumb sau grâu în Salonic, Larisa sau alte oraşe mari din Grecia. Şi nu plecau doar cu 15-20 de cai după ei, ci cu sutele. Asta până prin anii '30, când marile transporturi au început să se facă cu maşini. Au văzut că nu mai merge şi au vândut tot ce au agonisit. Apoi, împreună cu copiii, au luat drumul spre România sau Bulgaria şi s-au stabilit în alte oraşe ale Albaniei. Dintotdeauna machidonii s-au înţeles extrem de bine cu albanezii. Au construit împreună şcoli şi s-au luptat pentru ca grecii să nu le ardă".
Un cioban musulman păzeşte biserica
De micuţul lăcaş sfânt aflat la poalele muntelui, are grijă Lenci, un cioban de religie musulmană.
"Deşi este departe, s-a întâmplat de multe ori să găsesc fel şi fel de oameni care intră în biserică şi fură banii pe care îi lasă lumea. Biserica este vizitată de sărbătorile mari. Şi musulmanii vin deseori sus. Tot un Dumnezeu este", afirmă acesta. Practic, în Albania nu există ură între grupuri religioase. Atât musulmanii, care reprezintă 65% din populaţie, cât şi ortodocşii (15%) sau catolicii (20%) se respectă între ei. Ramadanul, Paştele şi Crăcinul este sărbătorit de toată lumea, aproape în acelaşi mod.
Kostel Ciufecu, singurul supravieţuitor al neamului machidonilor din Plasa, spune că îl ştie pe Gigi Becali.
"Normal că am auzit de neamul Becali, cum şi ei au auzit de Ciufecu. Să ştiţi că am citit prin ziare despre Gigi, că este un om influent în România şi că ar vrea să cumpere o echipă de fotbal din Albania. Sunt sigur că, dacă va veni în Albania, ne va vizita şi pe noi în Plasa. Ştiu că a făcut multe fapte bune, construind biserici şi în alte ţări decât România. Poate ne ajută şi pe noi să refacem vechiul sat. De asemenea, Becali poate face din Plasa un sat turistic, cum sunt majoritatea din zonă. Vreau să-i spun că am ridicat cu mâinile mele noua biserică, după ce comuniştii au dărâmat-o prin 1968. Era mare şi frumoasă cea veche. Acum a mai rămas doar un sfert din ea", mai spune acesta.
Traian Papazarcade ne-a arătat ce-a mai rămas din satul Vădeni, în care s-a născut Gigi Becali
Tase Becali a venit în România în urmă cu 80 de ani
Familia Becali a plecat din Albania la sfârşitul anilor '20. S-a aşezat prima oară în Dobrogea, iar în 1951 a fost deportată în comuna Vădeni, din judeţul Brăila, cu domiciliu obligatoriu, unde, din 400 de familii, 200 erau de machidoni.
Satul, construit ca un lagăr, a fost ras de pe faţa pământului apoi de comunişti, acum existând doar un drum pe locul în care s-a născut finanţatorul Stelei.
În 1959, pe când avea doar un an, Gigi Becali şi familia sa au plecat spre Bucureşti, stabilindu-se în zona Pipera-Tunari.
