După 71 de ani, monumentul dedicat lui IC Brătianu a revenit în Piața Universității

bratianu-monument-2019.jpg

Monumentul dedicat lui I.C. Bratianu din Piata Universitatii are 14 metri inaltime si o greutate totala de 160 de tone, fiind realizat de sculptorul Ionel Stoicescu
Monumentul dedicat lui I.C. Brătianu din Piața Universității are 14 metri înălțime și o greutate totală de 160 de tone, fiind realizat de sculptorul Ionel Stoicescu
Foto: Gabriel Peneș

Cu o întârziere de aproape un an, Primăria Capitalei a reușit, în sfârșit, luni noapte, să amplaseze în rondul de la Universitate, replica monumentului dedicat marelui om politic liberal, I.C. Brătianu, ce a tronat în zonă vreme de 45 de ani, între 1903 și 1948, când a fost topită de comuniști. Ansamblul statuar, replică a monumentului inițial, are 14 metri înălțime și o greutate de 160 de tone, fiind realizat de sculptorul Ionel Stoicescu.

De aproape doi ani, Primăria Capitalei încearcă să se țină de promisiunea de a amplasa câteva monumente dedicate marilor personalități ce au contribuit la crearea statului român independent, dar și a României Mari. Gândit spre a fi inaugurat cu ocazia Centenarului Marii Uniri, apoi de Zilele Bucureștiului, în septembrie, anul acesta, monumentul dedicat lui I.C. Brătianu, marele lider liberal (a nu se confunda cu fiul său, Ionel sau I.I.C. Brătianu, artizanul Marii Uniri), fostul pașoptist, mijlocitor al sosirii prințului Carol în România și conducător al guvernului liberal ce a condus lupta pentru independența României, în 1877, a fost, finalmente, ridicat în rondul din Piața Universității. În Bucureștiul de dinainte de regimul comunist, uriașul monument trona peste zonă, el fiind inaugurat în 18 mai 1903, la împlinirea a 12 ani de la moartea celui supranumit „Vizirul”, datorită conducerii cu mână forte a destinelor României în epoca Regelui Carol I. Ansamblul monumental inițial a fost proiectat de marele arhitect Petre Antonescu, realizarea lui concretă aparținându-i sculptorului francez Ernest Henri Dubois. Lucrarea a fost topită de comuniști, în 1948, într-o epocă în care se ridicau alți „idoli” ai timpului. În încercarea ei de recuperare a unor simboluri ale unei Românii oricum pierdute, Primăria Capitalei și Comisia Centenar 100 au decis să reconstruiască monumentul pentru a-l repune pe vechiul amplasament, alocând 1,5 milioane de euro în acest sens. Luni noapte, noul monument a fost amplasat pe locul inițial, deși, deocamdată, el este acoperit cu o folie de protecție.

inaugurare-statuie-bratianu-universitate-1903.jpg

Monumentul initial a fost inaugurat la 18 mai 1903 si era opera sculptorului francez Ernest Henri Dubois, soclul fiind realizat de Petre Antonescu
Monumentul inițial a fost inaugurat la 18 mai 1903 și era opera sculptorului francez Ernest Henri Dubois, soclul fiind realizat de Petre Antonescu
Foto: wikipedia.ro

Vechiul ansamblu statuar a fost demolat și topit în 1948

În vârful monumentului din 1903 era înfăţişat, în picioare, Ion C. Brătianu în postura de orator cu mâna întinsă spre dreapta, alături de figura alegorică a României încoronate, arătând cu mâna dreaptă către nord. Mai jos, pe piedestal se afla „România Nouă”, reprezentată printr-o femeie tânără ce rupe lanţul robiei (în Războiul de Independenţă al României din 1877), iar pe partea opusă, „România muncii”, reprezentată printr-o femeie cu doi copii, îi oferă lui Ion Brătianu laurii recunoştinţei. Pe postament se mai aflau două sculpturi în relief (altoreliefuri), unul reprezentându-l pe Ion Brătianu în 1848 vorbind naţiunii, celălalt pe Prințul Carol, salutat de Ion Brătianu şi de popor la sosirea sa în România. În cele patru colţuri ale soclului larg se aflau 4 femei aşezate în atitudini deosebite. Pe soclu era dăltuit textul „PRIN MINTEA, PRIN INIMA ŞI BRAŢELE NOASTRE. 1851”. Spre acest text priveau trei personaje: o femeie însoţită de doi copii cărora, cu mâna stângă, le arăta inscripţia. Sub acest grup, pe o placă de marmură neagră erau scrise cuvintele: „Lui Ion C. Brătianu. 1903”. Sus pe soclu, alături pe Ion C. Brătianu se aflau două personaje: o femeie, simbolizând biruinţa, care ţinea steagul tricolor, iar lângă ea, un soldat în uniformă şi cu raniţă model 1877, privind concentrat spre steagul tricolor.

Actualul monument pare o replică identică a celui inaugurat în 1903, fiind - după statuia ecvestră a Regelui Carol I, din fosta Piață Regală, din fața Biblicotecii Centrale Universitare, refăcută de Florin Codre și inaugurată în 2010, demolată cu tancurile chiar în momentele imediat următoare abdicării Regelui Mihai, adică în noaptea de 30 spre 31 decembrie 1947 - cel mai important monument redat istoriei, după 71 de ani de la dispariți fizică a celui original. Mai rămân însă de realizat, din planurile inițiale ale Primăriei Generale, statuia Regelui Ferdinand, opera marelui sculptor croat Ivan Mestrovic, demolată în 1948 și cea a Reginei Maria. Să sperăm că ele vor fi gata măcar la sărbătorirea altui Centenar, cel al încoronării oficiale a celor doi, de la Alba Iulia, ca Rege și Regină ai României Mari, din 15 octombrie 1922.

 

Loading...

Citește și

  • IC Bratianu a condus patru guverne ale Romaniei vreme de peste 11 ani

    În istoria României există un prim-ministru al guvernului care a scăpat cu viață din două atentate.Este vorba de Ion C. Brătianu, „patriarhul” liberalismului autohton, dar și al „dinastiei de Argeș”, cum a fost numită ilustra familie Brătianu de câtre Nicolae Iorga, pentru a desemna, cu ironie, e drept, pe cea care, în opinia marelui istoric, era adevărata familie conducătoare a țării. Iar pe 15 mai se împlinesc 138 de ani de la moartea lui Brătianu senior, unul dintre cei mai longevivi prim-miniștri ai țării, alături de propriul fiu, Ionel Brătianu.

  • Statuia lui IC Bratianu din Piata Universitatii a fost inaugurata cu mare fast in 18 mai 1903

    Fix în rondul de la Piața Universității se află delimitat de mai multă vreme o împrejmuire circulară. Acolo se tot așteaptă amplasarea monumentului dedicat lui Ion C. Brătianu, monument ce a existat în acel loc în perioada 1903-1948. Mai puțini știu că pe axul situat între Universitate și Piața Romană, mai existau alte două statui: cea a lui Take Ionescu, creatorul Partidului Conservator-Democrat și, chiar în mijlocul Pieței Romane, cea a fostului mare lider conservator, Lascăr Catargiu.

  • Palatul Regal, așa cum arata prin anul 1900, fusese inaugurat de Carol I in 1885 si pastra pe latura din stanga vechea Casa Golescu

    La sosirea în România, în 10 mai 1866, unde fusese ales domnitor prin plebiscit, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, prințul german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen „moștenește” Casa Golescu drept loc al Curții Domnești. Clădirea, însă, nu era nici pe măsura statutului noului principe și nici pe cea a planurilor mărețe pentru viitorul țării pe care acesta le avea. Era nevoie de trecerea ei în epoca unui adevărat Palat Regal.

  • Zona din partea laterala dreapta a actualei Sali a Palatului ocupa, cu aproximație, locul unde a existat „Casa Mica”, resedința privata a doi regi ai Romaniei

    „Casa Mică” sau „Casa Nouă” ori „Casa Albă”. Așa era pomenită vila ridicată în anii 30 în spatele Palatului Regal, ce constituit practic reședința privată din Bucutrești a Regelui Carol al II-lea, apoi, după abdicarea acestuia, a Regelui Mihai I. Acolo, în Salonul Galben al vilei cu un singur etaj, la 23 august 1944, regele îl aresta pe mareșalul Ion Antonescu. După doar 3 zile, în 26 august, bombardamentele germane distrugeau clădirea. Apoi, comuniștii au scos-o total din istorie, pe locul ei apărând, în 1960, actuala Sală a Palatului.