Ambrozia se produce la Baia Mare
Băimăreanul Constantin Eugen Libotean are 50 de ani şi este de profesie economist, specializat în alimentaţie publică şi turism. De anul trecut, este singurul producător de hidromel din România, o băutură din miere al cărui echivalent pe piaţa de vinuri este „Lacrima lui Ovidiu".
A descoperit băutura pe când era adolescent
Pasionat de lectură, a citit pe când avea 17 ani romanul lui Senkiewicz, „Prin foc şi sabie", şi a rămas impresionat de vinul pe care îl beau cavalerii polonezi, eroii cărţii. „Am tot întrebat pe toată lumea ce este acela hidromel, dar nimeni nu a ştiut să-mi spună", explică economistul. Abia după ce a absolvit facultatea i-a căzut în mână „Manualul de apicultură" al lui Constantin Hristea, scrisă în anul 1947. „Manualul a fost tipărit doar în 5.000 de exemplare, jumătate în limba română şi jumătate în limba franceză, iar eu deţin exemplarul cu numărul 3.515", arată acesta.
Şapte ani de încercări
Odată cu apariţia Internetului, Eugen Libotean a căutat reţeta băuturii şi a găsit o mulţime de variante, care mai de care elaborate şi mai sofisticate. După cinci ani de încercări, a decis să încerce şi reţeta din cartea lui Hristea din manual, unde se foloseau budanele (butoaiele) din lemn de brad în loc de inox şi plastic, iar ca fermenţi naturali a utilizat polenul, căpăceala de la faguri şi, în loc de drojdii selecţionate, câteva găleţi de struguri albi la mia de litri de produs. „Mi-a luat alţi doi ani că să iasă hidromelul clar şi limpede, dar a meritat", spune producătorul.
Luni de muncă pentru fiecare sticlă de ambrozie
Libotean spune că producerea hidromelului nu este la îndemâna oricui. Numai pentru punerea ingredientelor la fermentat este nevoie de de 24 de ore. „Se amestecă apă fierbinte cu miere de albine într-o anumită proporţie, polen, căpăceală, păstură, arome naturale, respectiv busuioc, flori de soc, cuişoare, smochine, scorţişoară, fructe de pădure uscate, iar ca agent de limpezire punem zeamă de lămâie", explică economistul. Întreg procesul de fabricaţie durează între şase şi opt săptămâni, în funcţie de temperatura de afară, la care se adaugă învechirea în butoi şi apoi cea în sticle. Din 1.000 de litri de produs, doar 400 poate fi îmbuteliat, pentru că nu există o metodă de filtrare în afară de cea gravitaţională. Cei 400 de litri se trag în sticle de 0,75 litri şi se închid cu dop de plută sub presiune, la fel ca şampania.
Sticla de hidromel se vinde cu 30 de lei
Economistul şi-a prezentat oferta marilor lanţuri de retail din România, dar a fost refuzat elegant. „Mi-au spus că nu este un produs cunoscut în România şi au refuzat să-l comercializeze. Mă limitez să produc 1.000 de litri la fiecare două luni, pe care îi vând în târgurile de produse tradiţionale din Baia Mare şi din Bucureşti", spune producătorul. „Este cumpărat de străini, de persoanele de vârsta a treia care îl recunosc pentru că s-a produs foarte mult în perioada interbelică şi de străini", continuă acesta. O sticlă de 0,75 de litri de hidromel se vinde cu 30 de lei, în timp ce în străinătate ajunge şi la 20 de euro. „Hidromelul produs la Baia Mare a fost botezat «Rază de Soare», pentru că o tradiţie apicolă spune că fiecare băutură trebuie botezată", subliniază Libotean.
