Suntem în Postul Paştelui! Cum să-l ţii corect timp de 40 de zile

Azi am intrat în prima zi a Postului Paştelui, iar credincioşii se vor abţine de la carne, ouă, lactate şi brânzeturi timp de 40 de zile, până la data de 16 aprilie, când vom sărbători Învierea. Postul Paştelui este cel mai aspru post din an, dar şi cel mai lung. Iată cum se ţine corect, când sunt dezlegările la vin, untdelemn şi peşte şi cu ce să înlocuim carnea!

Dezlegări

Dezlegare la untdelemn

În Postul Paştelui se face „dezlegare” la untdelemn, la vin şi, mai rar, la peşte. Astfel, se consumă ulei şi vin în zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi în zilele în care sunt sărbători însoţite de semnele „cruce roşie” şi „cruce neagră”, doar dacă acestea nu cad în prima sau în ultima săptămână a Postului Mare, care sunt săptămâni de ajunare şi de post aspru.

Dezlegare la vin

Se mai face dezlegare la vin în ziua de joi, în săptămâna a cincea a postului, dar şi în Joia Mare, când s-a petrecut Cina cea de Taină.

Dezlegare la peşte

În Postul Paştelui se face şi dezlegare la peşte, însă doar de două ori: în ziua de 25 martie, când se prăznuieşte Buna Vestire, şi în duminica a şasea din Post, cea a Floriilor, care se sărbătoreşte anul acesta pe data de 9 aprilie.

Cum se ţine corect 

Pentru a ţine corect Postul Paştelui trebuie să ai în vedere câteva reguli stabilite de Biserică. De asemenea, trebuie să ştii că anumite categorii de persoane nu ar trebui să se abţină de la mâncare (copiii, bătrânii, femeile gravide şi persoanele suferinde). În primele două zile din Postul Paştelui  (luni, 27 februarie şi marţi, 28 februarie) se recomandă post complet, pentru aceia care pot să-l ţină astfel.

Pentru cine nu, este recomandată ajunarea, adică ţinerea postului până seara, când se poate mânca pâine şi se bea apă. Aceeaşi regulă (post complet sau ajunare) este şi pentru primele trei zile din ultima săptămână de post (luni, marţi şi miercuri), dar şi pentru ultimele două (vineri şi sâmbătă). Miercuri, a treia zi din Postul Paştelui, se ajunează până seara. Apoi se mănâncă pâine şi legume fierte fără ulei.

În toate celelalte zile, cu excepţia zilelor de dezlegare, se mănâncă uscat o singură dată pe zi, în zilele luni până vineri, iar sâmbătă şi duminică de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin. Această variantă este specifică postului aspru. În postul obişnuit mâncăm la orele obişnuite, dar numai mâncăruri de post.

Cu ce înlocuim carnea

Fasole, mazăre, linte (leguminoase)

Fasolea con-ţine proteine, fibre şi are un nivel ridicat de carbohidraţi cu eliberare lentă, ceea ce înseamnă că poate înlocui cu uşurinţă carnea în alimentaţie. Fasolea furnizează energie pentru muşchi şi creier, iar 100 grame conţin nu mai mult de 120 de calorii. Este un aliment săţios, care poate fi consumat în cantităţi mai mari, fără a te îngrăşa, pe toată perioada din Postul Paştelui. Este recomandat să pregătim cât mai multe salate de legume (zarzavaturi) şi leguminoase (fasole, mazăre, năut, linte, soia etc.) proaspete, iar în cursul zilei, între mese, dacă simţim că ni se face foame, putem ronţăi un morcov, un ardei gras, un măr sau alte fructe.

Ciuperci

Sunt o sursă bogată în proteine vegetale. În plus, conţin seleniu, cupru şi fier, elemente care le fac înlocuitorii perfecţi pentru carne şi produse din carne. Ele pot fi adăugate în mâncăruri, servite în salate sau preparate la grătar. Atenţie! Nu îndepărta pieliţa ciupercilor deoarece conţine toate vitaminele, mineralele şi elementele nutritive ale acestora.

Soia

Este un aliment care are aceeaşi cantitate de proteine ca şi carnea. De asemenea, soia conţine fier, complexul de vitamine B şi fibre. Soia reduce nivelul colesterolului rău, hipertensiunea, împiedică dezvoltarea celulelor canceroase şi întăreşte sistemul imunitar. 7 Oleaginoase. Este vorba despre alune, migdale, nuci, arahide etc. Acestea conţin proteine şi o cantitate importantă de vitamina E care ajută la menţinerea sănătăţii pielii.

Fructe

Un plus de substanţe nutritive îl aduc şi fructele. Consumă cât mai multe fructe proaspete, în detrimentul sucurilor naturale. Acestea din urmă conţin o cantitate foarte mare de zaharuri!

Tradiţii  şi obiceiuri vechi

Azi, în “Lunea Curată”, potrivit tradiţiei, se spală cu leşie vasele în care s-a mâncat “de dulce”, apoi farfuriile şi oalele se duc în pod. În Banat această zi se mai numeşte Spolocanie. Bărbaţi şi flăcăi, cu o glugă lungă şi fuste, având pe faţă măşti ce reprezintă diferite animale, aleargă de dimineaţă prin sat ca să atingă femeile, bărbaţii şi copiii cu băţul. Cei care nu sunt atinşi se crede că vor fi bolnavi tot anul. Tot în această zi, după petrecerea bahică nocturnă, unul dintre membrii familiei se scoală mai de dimineaţă, ia faţa de masă cu firimiturile rămase de la ospăţ, iese cu ea afară şi aruncă resturile de mâncare păsărilor din curte zicând: „Veniţi păsări să vă dau din bucatele mele cu care prind postul, dar şi voi să prindeţi post de la bucatele de vară”. Acest ritual are ca scop apărarea viitoarelor recolte de atacul păsărilor.

«Marţea vaselor» - Este prima zi de marţi din Postul Paştelui şi începutul Săptămânii Caii lui Sântoader. La fel ca în “Lunea Curată”, în Banat se spală vasele de dulce, în care apoi se pune tămâie şi se afumă vitele şi stupii pentru a avea rod bogat. Tot atunci se face apă din zăpada netopită rămasă în bătătură sau în grădini şi se mătură cu ea podeaua casei.

Ziua lui Sântoader - În prima sâmbătă din Postul Mare se sărbătoreşte Ziua lui Sântoader. În această zi, înainte de răsăritul soarelui, fetele se duc în pădure şi caută rădăcini de iarbă mare sau popâlnic. În locul de unde smulg rădăcinile pun sare, făină sau alte produse. Întoarse acasă, ele fierb rădăcinile, iar cu apa rezultată se spală pe cap în credinţa că le va creşte părul mare şi frumos. Un alt obicei este acela al tunderii coamei la viţei şi mânji şi al cozilor la iepe. Părul rezultat e apoi pus în muşuroaiele de furnici pentru ca animalele din gospodărie să se înmulţească precum furnicile.