Cancerul de col uterin. Ce trebuie să știi despre cancerul de col uterin

cancer-de-col_uterin.jpg

femeie doctorita fetita vaccin
Țara noastră se află pe primul loc în Europa ca rată a mortalității provocată de cancerul de col uterin

Țara noastră se află pe primul loc în Europa ca rată a mortalității provocată de cancerul de col uterin. Boala pote fi prevenită prin vaccinare, dar și depistată timpuriu, prin testul Babeș-Papanicolau.

Factorii de risc în cazul cancerului de col uterin

Statisticile arată că în fiecare zi, 9 românce sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, jumătate dintre ele având vârste cuprinse între 35 și 55 de ani. Principalul factor de risc în apariția bolii este infecția cu virusurile papiloma umane (HPV). Sunt mai vulnerabile în fața cancerului de col femeile care fumează (riscul în cazul lor fiind de două ori mai mare), cele cu imunitate slăbită, care au diverse boli sexuale, iar studiile au arătat că probabilitatea de îmbolnăvire este mai crescută și la femeile care folosesc anticoncepționale pe termen lung. Descoperită în stadiu incipient, boala este 100% vindecabilă. Cele mai multe cazuri (80-90%) sunt carcinoame scuamoase (spinocelulare) invazive, restul fiind reprezentat de adenocarcinomul invaziv.

Ce simptome trebuie să alarmez

Cancerul de col uterin poate evolua adesea fără simptome specifice, mai ales în primele stadii. Alteori, boala se manifestă prin sângerări vaginale anormale, în special după contactul sexual. Medicii atrag atenția că orice sângerare apărută în afara perioadei menstruale nu este normală și necesită un control medical. Durerile apărute în timpul actului intim și în momentul urinării sunt alte simptome de alarmă. Pe măsură ce boala evoluează, pot surveni: scădere în greutate, dureri de oase, sânge în urină și incontinență urinară.

În ce constă tratamentul cancerului de col uterin

Inițierea tratamentului de cancer de col uterin se face în funcție de stadiul bolii și de dorința pacientei de păstrare sau nu a fertilității. În stadiile I și II (carcinoame in situ și cele preinvazive) este indicată operația chirurgicală. Se recurge adesea la extirparea uterului și a unei părți din vagin (histerectomie). În cazul pacientelor care își doresc copii, o opțiune de tratament este conizația, care constă în extragerea unei porțiuni în formă de con din colul uterin. În stadiile avansate se recurge la radioterapie și chimioterapie.

Vaccinarea, soluție preventivă

Medicina modernă a găsit o soluție contra infecției cu HPV: vaccinarea adolescentelor și a tinerelor care n-au avut contact sexual sau care abia și-au început viața sexuală. S-a constatat că răspunsul imun al organismului este mai crescut dacă vaccinul e administrat în intervalul 9 - 15 ani. Cei mai mulți specialiști susțin că este bine ca fetele să fie vaccinate în jurul vârstei de 12 ani, ca să capete protecție înainte de a-și începe viața sexuală. Fetițelor li se fi injectează în braț 3 doze de vaccin, într-o perioadă de 6 luni: după prima doză, următoarele vor fi făcute la 2 luni, respectiv la 6 luni. Vaccinul se administrează numai pe baza unei prescripții medicale, la recomandarea medicului de familie sau ginecolog.

Studiile au arătat o eficacitate foarte bună a vaccinării, fiind asigurată o protecție totală împotriva leziunilor precanceroase cauzate de HPV de tip 16 și 18, care cauzează aproximativ 70% din cancerele de col uterin. Cercetările mai arată că vaccinarea asigură protecție totală într-o perioadă de 5 ani de la administrare, cercetări în curs urmând să dea mai multe informații despre protecția pe termen lung. Vaccinarea se face doar în scop profilactic. Vaccinul nu vindecă nici cancerul de col uterin deja apărut și nici infecția cu HPV deja instalată. După efectuarea injecției, pot apărea roșeață sau durere locală.

Testul Babeş-Papanicolau, indicat anual

Existenţa celulelor maligne la nivelul colului uterin, înainte ca acestea să se transforme în cancer, este pusă în evidență prin testul Babeş-Papanicolau. Examenul constă în recoltarea cu ajutorul unei spatule a celulelor de pe suprafaţa colului uterin. Proba prelevată se analizează la microscop. Dacă apar modificări suspecte ale celulelor, se efectuează colposcopia (examinare a colului cu ajutorul unui aparat special, dotat cu lupă şi cu o sursă de lumină). Diagnosticul clar se pune numai după efectuarea biopsiei. Medicii recomandă tuturor femeilor active sexual efectuarea anuală a testului Babeş-Papanicolau.

Atenție la rana pe col!

Se estimează că mai mult de jumătate din femei au o rană pe col în decursul vieţii. Rana pe col nu este un diagnostic în sine, ci este mai degrabă o etichetă pe care o folosesc medicii în timpul unui control medical, pentru a semnala o modificare suspectă la nivelul colului uterin. Rana pe col reprezintă o paletă largă de situaţii. Astfel, uneori poate fi dată de un aspect fiziologic, de o inflamaţie trecătoare, iar alteori poate fi semnul unei leziuni precanceroase.

Radioterapia

Reprezintă una dintre cele mai importante metode de tratament utilizată în tratamentul cancerului de col uterin. Rata de succes este influențată de mai multe elemente. Cu cât boala este depistată mai devreme, cu atât rata de succes este mai mare. De asemenea, stadializarea corectă și stabilirea strategiei terapeutice adecvate pot crește semnificativ rata de control a bolii, mergând până la vindecare, în stadiile incipiente. Radioterapia modernă (IMRT-VMAT) asigură aplicarea corectă a dozei de iradiere la nivel tumoral, cu o protecție maximă a țesuturilor sănătoase. În acest fel, crește semnificativ rata de succes a tratamentului, iar efectele secundare sunt minime. Terapia modernă a cancerului de col uterin nu înseamnă doar o radioterapie de ultimă generație, ci și respectarea și realizarea corectă a acestor etape.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Loading...