Regele Mihai ar fi împlinit 98 de ani. A fost membru al mișcării spirituale „Reînarmarea morală” și a scris o piesă de teatru

regele-mihai-casatorie-ana-iunie-1948.jpg

In iunie 1948, la jumatate de an dupa abdicare, Regele Mihai se casatorea la Atena cu marea dragoste a vietii lui, Ana de Bourbon-Parma
În iunie 1948, la jumătate de an după abdicare, Regele Mihai se căsătorea la Atena cu marea dragoste a vieții lui, Ana de Bourbon-Parma
Foto: Profimedia

Vineri, 25 octombrie, Regele Mihai, cel de-al patrulea și, deocamdată, ultimul rege al României, ar fi împlinit 98 de ani. Din păcate, fostul monarh a trecut la cele veșnice la 5 decembrie 2017, fiind îngropat în noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală din Curtea de Argeș, alături de cea care i-a fost soție timp de 68 de ani, Regina Ana, dar, din 19 octombrie, și de cea care i-a dat viață, Regina-Mamă Elena. Cu un destin dramatic precum o tragedie antică, Regele Mihai s-a bucurat, însă, în viață, și de pasiuni lumești. A fost pasionat de automobile, motociclete și avioane, de golf și de înot, dar a scris și o piesă de teatru, „Alegerea”, în anii 60 când s-a alăturat, împreună cu Regina Ana, mișcării spirituale „Reînarmarea morală”.

Datele biografice sau faptele cu adevărat istorice sunt deja cunoscute, fiind reluate de fiecare dată când s-a vorbit despre Regele Mihai. Născut la 25 octombrie 1921, în castelul Foișor de pe Domeniul Peleș, ca unic fiu al lui Regelui Carol al II-lea și al Reginei-Mamă Elena, Mihai a devenit foarte curând Prinț Moștenitor, în urma renunţării la tron a tatălui său din decembrie 1925, apoi, la moartea bunicului său, regele Ferdinand, la 20 iulie 1927, Rege al României. Fiind minor, a fost instituită o Regenţă din care au făcut parte iniţial Patriarhul Miron Cristea, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Prinţul Nicolae, unchiul lui Mihai. În vara anului 1930, la 8 iunie, tatăl regelui minor, Carol, a revenit în ţară şi şi-a revendicat dreptul la tron, înlăturându- şi propriul fiu pentru a se proclama Rege al României. Mihai a redevenit Prinț Moștenitor, în plus, ca o palidă compensație, a primit titulatura – inventată de Nicolae Iorga pentru a suna majestuos – de Mare Voievod de Alba Iulia. Un deceniu mai târziu, la 6 septembrie 1940, odată cu renunţarea la tron a lui Carol al II-lea, Mihai a devenit pentru a doua oară rege, dar într-o formulă constituţională ciudată, în care şeful guvernului, generalul Antonescu, era, de fapt, nu doar prim-ministru, ci şi conducător al statului.

Mai puțin cunoscut e amănuntul că Regele, în acea perioadă -  în 1941, mai precis - a compus o piesă pentru pian, intitulată „Elegie”, lucrare ce a fost adaptată și prezentată publicului, după 1990, de maestrul Dan Grigore. După actul de la 23 august 1944 şi arestarea lui Antonescu, Mihai s-a confruntat cu un alt duşman, dar unul susţinut cu violenţă de tancurile sovietice: acapararea ţării de către comunişti. La 30 decembrie 1947, la Palatul Elisabeta, era practic silit să semneze actul de abdicare. Mihai a plecat în exil la 3 ianuarie 1948, stabilindu-se, după multe peregrinări, în Elveţia, la Versoix, împreună cu cea care i-a devenit soţie pe 10 iunie 1948: actuala Regină Ana. Cei doi au cinci fete: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (1964), cea dintâi fiind desemnată urmaşa la tron a regelui Mihai și devenind, după moartea regelui din 5 decembrie 2017, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei României. 

regele-mihai.jpg

Regele Mihai a domnit in doua randuri, prima oara fiind minor, intre 1927-1930, apoi, intre 1940-1947
Regele Mihai a domnit în două rânduri, prima oară fiind minor, între 1927-1930, apoi, între 1940-1947
Foto: wikipedia.ro

Dacă ar mai fi trăit, pe 25 octombrie ar fi împlinit 98 de ani

Dar detaliile mult mai ascunse “ochilor” istoriei şi publicului larg despre viaţa celui care a fost singurul rege din istorie detronat de propriul tată, Carol al II-lea, urmându-i, apoi, din nou la tron, nu le poţi afla decât dacă priveşti cu atenţie prin sutele de pagini ale unor cărţi de interviuri şi memorii apărute de-a lungul anilor. În volumul-interviu semnat de scriitorul Mircea Ciobanu, “Convorbiri cu Mihai I al României”, apărut la Editura Humanitas, însuşi Regele rememorează un accident hilar pe care l-a avut la începutul lecţiilor de pilotaj, adică în 1942, pe aerodromul improvizat în Vărădia de Mureş, când la aterizare a lovit o... vacă.

“În ziua aceea vântul bătea din altă parte ca de obicei, aşa că a trebuit mai întâi să zbor de-a lungul unei văi nu prea lungi, am făcut un pasaj peste aerodrom, ca să mă asigur, m-am întors din nou şi am pus avionul jos. Nu ştiu cum s-a întâmplat, dar am văzut trecându-mi pe dinaintea ochilor un fel de umbră roşcată şi la o secundă după asta am simţit smucitura unei izbituri. Puternice. Lovisem cu aripa o vacă – asta a fost culmea, n-o văzusem, parcă a ieşit din pământ.(…) Mi-am rupt aripa (…), dar animalul n-a păţit nimic, doar câteva zgârieturi”, povestea fostul suveran. Interesant e şi modul în care Mihai I a ajuns de fapt să se apuce de pilotaj, un domeniu ce-i fusese total străin până la 21 de ani, dar care avea să devină una din marile lui pasiuni, ba chiar şi mijloc de supravieţuire după abdicarea din 30 decembrie 1947 şi plecarea în exil. S-a întâmplat tot în 1942, când a mers cu un avion să inspecteze frontul din Crimeea, împreună cu mareşalul Antonescu. “Era un vânt în rafale, mi s-a făcut rău. Atunci m-am gândit că e bine să trec în faţă şi, când pilotul m-a văzut alb la faţă, i-a transmis copilotului să se ridice şi să-mi dea locul lui. M-am aşezat şi pilotul Udriski (n.r.-Traian Udriski, viitorul pilot al Casei Regale şi instructor de zbor al tânărului rege) mi-a spus că pot să iau comanda avionului. Nu zburasem în viaţa mea, vreau să spun că nu pusesem mâna pe comenzile unui avion. Am făcut câteva manevre şi răul mi-a trecut, bineînţeles, imediat: întreaga atenţie mi se mutase în altă parte”, povesteşte Regele. De altfel, acelaşi Traian Udriski şi-a riscat viaţa ducându- i lui Mihai în Elveţia, după abdicare, avionul personal, un Beechcraft american, model 18, cumpărat în 1946 de la Ambasada Marii Britanii în România şi sechestrat, după 30 decembrie 1947, de sovietici. Problemele financiare din anii 70 l-au determinat pe Rege să vândă aparatul atât de îndrăgit.

regele-mihai-regina-ana-68-ani-casnicie.jpg

Pasiunea pentru masini l-a insotit toata viata pe Regele Mihai, fostul monarh fiind de multe ori, intr-o casnicie de 68 de ani, soferul Reginei Ana in deplasarile lor
Pasiunea pentru mașini l-a însoțit toată viața pe Regele Mihai, fostul monarh fiind de multe ori, într-o căsnicie de 68 de ani, șoferul Reginei Ana în deplasările lor
Foto: Profimedia

A făcut cererea în căsătorie în timp ce pilota mașina

Prima întâlnire între Regele Mihai şi cea care avea să-i devină soţie, Prinţesa Ana de Bourbon-Parma, a rămas foarte clară în memoria acesteia. În cartea autobiografică “Un război, un exil, o viaţă”, apărută la Editura Humanitas, în 2006, Regina Ana rememorează momentul petrecut pe holurile selectului Hotel Claridge’s din Londra, în noiembrie 1947, când capetele încoronate ale Europei şi familiile de “sânge albastru” se adunaseră pentru a participa la nunta actualei Regine Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu Prinţul Philip. “Printre invitaţi, Regina Elena a României şi, alături de ea, un tânăr înalt şi frumos, în uniforma aviaţiei române. Era el! Într-o clipă, văzând uniforma, toate amintirile de război mi s-au aglomerat în minte şi, după ce i-am fost prezentată, în loc să fac reverenţa în faţa lui, cum ar fi trebuit, am luat poziţie de drepţi, lovind cu străşnicie călcâiele, ca un soldat. Vă imaginaţi rezultatul, eu fiind îmbrăcată în rochie şi cu capul descoperit”, scrie Regina Ana. În acel moment, suveranul român avea 26 de ani, iar ea, 24. Primele plimbări în doi s-au petrecut chiar în capitala britanică, apoi în Elveția, unde cei doi s-au deplasat după ceremoniile din capitala Marii Britanii.

Cazaţi în Hotelul Beau Rivage din Lausanne împreună cu mamele şi cu suitele personale, Regele Mihai şi – încă – Prinţesa Ana de Bourbon-Parma s-au cunoscut şi mai bine, petrecându-şi aproape tot timpul unul cu altul. Destul de brusc “a picat” şi cererea în căsătorie, mai ales că cei doi se întâlniseră prima oară abia cu câteva zile înainte. „Îmi amintesc că ne plimbam singuri în maşina regelui. (…) Într-una din aceste zile, regele m-a întrebat dacă vreau să devin soţia lui. Am această clipă foarte limpede în minte şi astăzi… Eram în maşină, şi el a ales momentul de a-mi cere mâna într-un mod foarte original. Se afla la volan, aşa că am hotărât să facem acest pas fără a ne privi în ochi, urmărind doar drumul şerpuitor din faţa noastră”, îşi reaminteşte Regina Ana acel episod ce avea să schimbe vieţile amândurora.
Cum lucrurile au evoluat rapid între cei doi tineri, Regele Mihai şi Prinţesa Ana s-au căsătorit la 10 iunie 1948, în cadrul unei ceremonii ortodoxe săvârşite în Atena, unchiul dinspre mamă al fostului suveran român, Paul, fiind, în acea perioadă, regele Greciei. Dar evenimentul nu a fost lipsit de peripeţii. Asta din cauză că religia catolică a tinerei Prinţese Ana o obliga să capete încuviinţarea Vaticanului, condus în acel moment de Papa Pius al XII-lea, pentru a deveni soţia unui rege, fie el şi abdicat, dar de religie ortodoxă. “Papa a refuzat să recunoască unirea noastră. Acordul pentru căsătorie depindea de angajamentul Regelui de a-şi boteza copiii în religia catolică, ceea ce Regele nu putea în nici un caz să accepte”, scrie Regina Ana, în acelaşi volum autobiografic. Mamele celor doi tineri, Regina Elena şi Prinţesa Margaret a Danemarcei, au solicitat o audienţă la Suveranul Pontif. Audienţă din care “au ieşit scântei”, după cum povesteşte însăşi Regina Ana. „Discuţia dintre cele două mame şi Papă a fost foarte tensionată. Mama mea chiar a bătut cu pumnul în masă de furie, iar răspunsul Papei la această ieşire a mamei a fost «Eh?!»”. Doi preoţi italieni le-au fost martori Cu toate acestea, pentru a împăca şi acest aspect, cei doi soţi au făcut şi o cununie religioasă catolică. Însă 18 ani mai târziu, în 1966. Beneficiind de prietenia cuplului conducător al Principatului Monaco, Prinţul Rainier şi Prinţesa Grace (n.r. – părinţii actualului şef al statului monegasc, Prinţul Albert), Mihai şi Ana organizează o ceremonie religoasă catolică, la Monte Carlo, în Biserica St. Charles. Totul, în cea mai mare discreţie posibilă, avându- i ca martori la cununie pe doi preoţi italieni. “Nu ne-am anunţat nici familiile”, mai precizează regina în cartea ei autobiografică.

A fost agent de bursă timp de 8 ani După căsătoria din 10 iunie 1948 cu Ana de Bourbon-Parma şi după câţiva ani petrecuţi în Italia, la Florenţa (în vila Reginei-Mamă Elena), în Anglia, unde au beneficiat de generozitatea unui lord englez ce le-a oferit, succesiv, două case de pe domeniile sale, şi în Danemarca, la Copenhaga, la familia Anei, cei doi s-au stabilit în Elveţia, la Versoix. Aici, fostul rege avea să devină angajatul unei firme de aviaţie cunoscute în epocă, “Lear”, pentru care a făcut zboruri demonstrative, dar şi de încercare, pentru verificarea instrumentelor de pilotaj. Între timp, Mihai I capătase şi licenţa americană de pilot profesionist, după un curs de 4 luni desfăşurat în SUA, în Santa Monica, lângă Los Angeles.

După desfiinţarea companiei aviatice, în încercarea de a asigura venituri corespunzătoare familiei sale, ce se mărise deja vizibil, prin naşterea primelor trei fete, fostul monarh a devenit… agent de bursă pentru 8 ani, între 1957 şi 1965. Asta la sugestia faimosului armator grec Aristotel Onassis şi cu ajutorul Regelui Paul al Greciei, unchiul lui Mihai din partea mamei. „Formula pe care au găsit-o nu mi-a plăcut, dar n-aveam încotro.(…) Am devenit, la propunerea lor, agent la Bursa din New York. Mi-au propus, şi aici s-au încurcat puţin lucrurile, că după ce voi trece cursurile din New York şi voi avea licenţa, nu va mai fi nevoie să mă ocup de nimic, fac ei tot restul.(…) Am avut doi, trei clienţi vreme de aproape opt ani. Se plăteşte destul de bine, sub formă de comision”, rememora Regele în cartea realizată de Mircea Ciobanu.
Pe de altă parte, din volumul autobiografic al Reginei Ana, pomenit mai devreme, mai putem afla cum cuplul regal a activat în cadrul mişcării spirituale “Reînarmarea morală”, dar şi că cei doi au scris împreună o scurtă piesă de teatru, denumită “Alegerea”. În anii ’60, Regele Mihai şi Regina Ana erau deja aşezaţi statornic în Elveţia, la Versoix, în Vila Fantasia, pe malul lacului Leman. Mai târziu, în 1976, cuplul regal şi cele cinci fete ale sale se mutau în Vila Serena din aceeaşi localitate elveţiană.

În cartea “Un război, un exil, o viaţă”, Regina Ana mărturiseşte că nu s-a simţit niciodata “acasă” în prima locuinţă, motivul alegerii ei fiind, în 1956, foarte pragmatic: “Aici găsisem singura casă cu trei săli de baie”. În plus, chiriile erau mai mici decât în Geneva, unde Regele lucra în acea perioadă ca pilot de demonstraţii şi încercare în cadrul firmei aeriene “Lear”. Din aceeaşi carte, aflăm însă şi alte elemente de viaţă familială, unele chiar surprinzătoare. Astfel, în perioada 1961-1965, Regele Mihai şi Regina Ana au fost membrii unei mişcări spirituale fondate de ziaristul englez Peter Howard, stabilit la Caux, în Elveţia, intitulată “Reînarmarea morală”. Scopurile acesteia sunt prezentate foarte concis şi clar de regina însăşi: „Această mişcare unea fiinţe umane care încercau să trăiască după 4 criterii: cinste absolută cu tine însuţi şi cu ceilalţi, mai întâi grijă faţă de ceilalţi şi apoi grijă faţă de sine, absolută puritate sufletească şi iubire absolută faţă de semenii tăi”.

carol_ii-regina_elena-mihai.jpg

Regele Mihai, aici la varsta copilariei, isi doarme somnul de veci, din 2019, langa Regina-Mama Elena, pe care a divinizat-o, dar si in apropierea lui Carol al II-lea, tatal cu care nu s-a inteles toata viata
Regele Mihai își doarme somnul de veci, din 2019, lângă Regina-Mamă Elena, pe care a divinizat-o, dar și în apropierea lui Carol al II-lea, tatăl cu care nu s-a înțeles toată viața
Foto: Profimedia

Și-a construit ultimul jeep, singur, când avea 80 de ani

Mai mult decât atât, îndemnaţi de Howard, cei doi scriu, „dintr-o suflare”, o piesă de teatru, bazată pe propria lor experienţă bogată de viaţă. „Am numit piesa «Alegerea». Am scris-o întâi în englezeşte, apoi în franţuzeşte şi, peste ani, în româneşte”, spunea Regina Ana. Piesa a fost pusă în scenă, chiar în cadrul unei adunări a grupului, actori fiind patru dintre membrii acestuia. Ea e publicată, de altfel, chiar la finalul volumului autobiografic în care soţia Regelui Mihai face aceste mărturisiri.

Regina Ana vorbeşte, în acelaşi volum, şi despre mult mai cunoscuta pasiune a fostului suveran pentru maşini şi mecanica auto. Surprinzătoare însă rămâne mărturisirea acesteia despre faptul că ultimul automobil construit chiar de rege, de la zero, cu mâna lui, a fost făcut în anul 2000, când fostul monarh se apropia, deci, de vârsta de 80 de ani. „Lucrând ori de câte ori i-a permis timpul, Regele a ajuns la al nouălea jeep făcut cu mâna lui, în atelierul propriu. Penultimul a fost lucrat în 1996- 1997, iar ultimul, în 1999- 2000”, scrie regina în cartea autobiografică. În cartea “Convorbiri cu Mihai I al României”, semnată de scriitorul Mircea Ciobanu, fostul suveran descrie şi starea de rău fizic ce l-a însoţit vreme de aproape un deceniu după abdicarea din 30 decembrie 1947. „Am consultat un doctor care mi-a spus că stările mele de rău fizic sunt replici normale ale organismului la solicitările din trecut”, dezvăluie fostul suveran în vastul interviu. „La un moment dat, am leşinat, nu mai ţin minte în ce casă eram, dar se afla de faţă o grămadă de lume. Aşa, fără nici un motiv. Pe urmă, ori de câte ori erau mulţi oameni în jur, simţeam un fel de nod în stomac, mă făceam alb la faţă. Mă duceam la câte un dineu şi, dintr-o dată, nu mai aveam aer. Am depăşit momentul. Asta a durat până prin 1956”, mărturiseşte Mihai I, în carte.

După Revoluţia din 1989 a fost oprit de regimul Ion Iliescu să se întoarcă în ţară, cu excepţia Paştelui din 1992, când a atras mulţimi entuziaste venite să-l vadă. De-abia sub preşedinţia lui Emil Constantinescu, în 1997, şi-a primit înapoi cetăţenia română. Ulterior, i-au fost retrocedate şi o parte din proprietăţi. La 25 decembrie 1990, Mihai I, însoţit de mai mulţi membri ai familiei regale, a sosit pe aeroportul Otopeni şi a intrat în ţară cu un paşaport diplomatic danez, obţinând o viză pentru 24 ore pentru a merge la Mănăstirea Curtea de Argeş, unde voia sa se reculeagă la mormintele antecesorilor săi regali şi să asiste la slujba religioasă de Crăciun. Însă, în drum spre Curtea de Argeş, Regele şi însoţitorii săi au fost opriţi de un baraj al Poliţiei, conduşi din nou la aeroport şi obligaţi să părăsească ţara. În 1992, la trei ani după revoluţia Română din 1989 prin care a fost înlăturat guvernul comunist, noul guvern român i-a permis regelui Mihai să revină în ţară pentru a participa la prăznuirea Sf. Paşti. Regele a fost întâmpinat de populaţie cu o simpatie deosebită. În Bucureşti, peste un milion de persoane au ieşit în stradă pentru a-l vedea. Popularitatea regelui a îngrijorat guvernul preşedintelui Ion Iliescu, regelui interzicându-i-se accesul în România pentru următorii cinci ani. Un episod al acestei interziceri s-a derulat în data de 7 octombrie 1994, când după aterizare pe aeroport a fost repoftit să urce în avion pe motiv că nu se acordă viză "în acest moment" şi pe urmă că nu se acordă viză "în frontieră”. În 1997, după înfrângerea electorală a lui Iliescu de către preşedintele Emil Constantinescu, România i-a reactivat regelui Mihai cetăţenia română şi i-a permis să îşi reviziteze propria ţară. 

Regele Mihai şi Regina Ana au locuit, din 2004, la Aubonne, in Elveţia. De marile sărbători creştine şi în funcţie de angajamentele lor publice, Regele şi Regina au ales să fie alături de cei dragi fie la fie la castelul său de la Săvârşin din judeţul Arad, fie la Palatul Elisabeta din Bucureşti, locul unde semnase dureroasa abdicare din 30 decembrie 1947, pus la dispoziţia lor prin decizie parlamentară. Cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, la 25 octombrie 2011, Mihai a ţinut un discurs istoric în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului României. În martie 2016 a fost anunţată îmbolnăvirea lui de cancer şi retragerea din viaţa publică. În data de 5 decembrie 2017, la ora 13:00, fostul suveran s-a stins din viaţă în urma unei suferinţe îndelungate (leucemie şi cancer de piele), în locuinţa particulară din Aubonne, Elveţia. Regele Mihai a fost înmormântat, pe 16 decembrie 2017, în noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală din Curtea de Argeş, alături de Regina Ana, care fusese înmormântată tot aici pe 13 august 2016. Conform propriei dorințe, la 15 octombrie 2019, au fost aduse în țară rămășițele pământești ale Reginei-Mamă Elena și îngropate lângă fiul mult iubit.

Loading...

Citește și

  • Regina-Mama Elena a fost sota Printului Carol, viitorul Carol al II-lea, intre 1921-1928, daruindu-i un fiu, Regele Mihai I

    La acest sfârșit de săptămână, după aproape 37 de ani de la moarte, rămășițele pământești ale celei ce a fost Regina-Mamă Elena, Prințesă a Greciei și mama Regelui Mihai I, vor fi aduse în țară spre a odihni în Noua Catedrală Episcopală de la Curtea de Argeș, alături de ceilalți membri ai Casei Regale, dar, mai ales, alături de fiul ei cel iubit, Mihai. Elegantă, discretă, dar hotărâtă, Regina Elena a rămas, pe nedrept, în planul secund al istoriei Monarhiei Române. Sacrificată pe altarul capriciilor soțului ei, Regele Carol al II-lea, Elena a fost un exemplu de demnitate, morală, delicatețe, dar și de umanitate.

  • Conacul din Dobrița ce i-a adapostit pe Regele Mihai și pe mama lui a devenit sediu CAP in vremea comunistilor, acum fiind renovat de mostenitorul colonelului Petre Petrescu

    Puțină lume știe că, vreme de aproape 3 săptămâni, între 24 august și 12 septembrie 1944, satul Dobrița din Gorj a devenit, practic, reședință regală. Acolo s-au refugiat, imediat după actul de la 23 august, Regele Mihai și Regina-Mamă Elena, pentru a fi la adăpost de așteptatele represalii ale armatei germane de după întoarcerea armelor contra acesteia. Conacul aparținea colonelului Petre Petrescu, la acea vreme director al marii societăți petroliere Astra Română.

  • Regele Mihai si Ana de Bourbon-Parma s-au casatorit pe 10 iunie 1948, in Atena, avand-o alaturi pe Regina Elena( prima din dreapta), mama tanarului monarh ce abdicase doar de o jumatate de an

    Acum 3 ani, pe 13 august, aveau loc funeraliile celei care a fost cunoscută drept Regina Ana a României. Chiar dacă nu domnise nici măcar o secundă, căsătorindu-se cu Regele Mihai în 10 iunie 1948, la jumătate de an după abdicarea acestuia, cea care s-a născut Alteța Sa Regală Ana de Bourbon-Parma, strănepoata de regi și de împărătese, a primit, aproape firesc, apelativul de „Regină”, nu doar ca soție a unui rege, ci și prin adevărata regalitate a unei vieți, iubiri și căsnicii ce a durat 68 de ani din cei 93 de viață ai Reginei Ana.

  • Zona din partea laterala dreapta a actualei Sali a Palatului ocupa, cu aproximație, locul unde a existat „Casa Mica”, resedința privata a doi regi ai Romaniei

    „Casa Mică” sau „Casa Nouă” ori „Casa Albă”. Așa era pomenită vila ridicată în anii 30 în spatele Palatului Regal, ce constituit practic reședința privată din Bucutrești a Regelui Carol al II-lea, apoi, după abdicarea acestuia, a Regelui Mihai I. Acolo, în Salonul Galben al vilei cu un singur etaj, la 23 august 1944, regele îl aresta pe mareșalul Ion Antonescu. După doar 3 zile, în 26 august, bombardamentele germane distrugeau clădirea. Apoi, comuniștii au scos-o total din istorie, pe locul ei apărând, în 1960, actuala Sală a Palatului.