De ce nu se mai poate ajunge acum pe Lună? Cine a oprit programul NASA

neil_amstrong-pasi_pe_luna-cosmonaut.jpg

Au trecut 50 de ani de când astronautul Neil Armstrong a fost primul om care a pășit pe Lună
Au trecut 50 de ani de când astronautul Neil Armstrong a fost primul om care a pășit pe Lună
FOTO: historia.ro
Citeste tot despre: 

Au trecut 50 de ani de când astronautul Neil Armstrong a fost primul om care a pășit pe Lună. Atunci, milioane de persoane de pe întreaga planetă au asistat la altă premieră: evenimentul a fost transmis în direct la televizor. Cu toate acestea, foarte mulți oameni sunt convinși că totul a fost o păcăleală și se întreabă de ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu?

Neil Armstrong a spus acum 50 de ani ”acesta este un mic pas pentru un om, dar un salt uriaş pentru omenire.” Când pe 20 iulie 1969, aselenizarea a reuşit, astronauții Armstrong şi Aldrin au comunicat centrului de comandă NASA de la Houston: "The Eagle has landed" ("vulturul a aterizat").

Nu doar aselenizarea a fost o premieră absolută, ci şi transmisia în direct a evenimentului la televizor. Interesul presei a fost enorm. Peste 2.000 de jurnalişti au fost acreditaţi la Cape Canaveral, de unde a fost lansată racheta "Apollo 11", şi la Houston, scrie historia.ro. 

Mijloacele tehnice au funcţionat şi milioane de oameni din întreaga lume au putut vedea cum Neil Armstrong a păşit pe lună.

24 de oameni au călătorit spre Lună

În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului.

În ciuda progresului tehnologic înregistrat în ultimele cinci decenii, oamenii nu au mai ajuns pe Lună din 1972, iar ultima aselenizare controlată a unei nave spaţiale a avut loc în august 1976.

De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună

  • Întrebarea de pe buzele tuturor este de ce nu s-au mai continuat aceste zboruri și dacă se vor relua vreodată. Pe data de 25 mai 1961, preşedintele american John F. Kennedy a ţinut un discurs în faţa Congresului anunţând că SUA aveau un nou ţel ambiţios:trimiterea unui american pe Lună până la finalul deceniului. Proiectul era de-a dreptul nebunesc, dar încerca să răspundă presiunii pe care Uniunea Sovietică o punea asupra americanilor, prin obţinurea a două victorii imense în „cursa spaţială”: lansarea primului satelit artificial în spaţiu în 1957 (Sputnik 1), și mai cu seamă, pe 12 aprilie 1961, atunci când Iuri Gagarin a devenit primul om în spaţiu, scrie historia.ro.
  • La o săptămână după reuşita lui Iuri Gagarin, preşedintele Kennedy i-a cerut vicepreşedintelui Lyndon B. Johnson să studieze programul spaţial american pentru a identifica zonele în care NASA putea depăşi URSS-ul. Johnson i-a recomandat lui Kennedy să încerce cucerirea, în premieră, a Lunii.
  • NASA a depus eforturi extraordinare de-a lungul acelui deceniu pentru atingerea ţelului stabilit de Kennedy, cu costuri extraordinare. Programul Apollo a rămas până astăzi cea mai mare mobilizare de resurse pe timp de pace din istoria omenirii. SUA a investit 24 de miliarde de dolari de-a lungul întregului program. În perioada sa de vârf, în programul Apollo erau implicaţi 400.000 de oameni și avea susţinerea a 20.000 de companii industriale şi universităţi din SUA.
  • Pe 20 iulie 1969, ora 20:18 GMT, o navetă în care se aflau Neil Armstrong şi Buzz Aldrin a aselenizat, iar pe 21 iulie 1969, la ora 02:56, Neil Armstrong a devenit primul om care a păşit pe lună şi a rostit celebra frază „este un pas mic pentru un om, dar un pas mare pentru omenire”.
  • Cei doi astronauţi au revenit cu succes pe orbita lunară, unde erau aşteptaţi într-o navetă spaţială de cel de-al treilea membru al echipajului, Michael Collins, şi au revenit teferi pe Pământ pe 24 iulie.
  • După Apollo 11 au urmat alte cinci misiuni care au dus cu succes oameni pe Lună, ultima dintre ele având loc în decembrie 1972. Aceste 6 zboruri spaţiale desfăşurate într-o perioadă de doar patru ani reprezintă singurele momente în care omenirea, prin 12 reprezentanţi, a ajuns pe un alt corp ceresc.
  • Președintele Nixon a decis în 1972 ca acest program să fie oprit. Nota de plată era prea mare: anual cam 4-4, 5 % din bugetul federal mergea către acest program spațial. Azi mai putin de .5% merge către NASA.
  • Azi NASA încearcă să pregătească nu doar o revenire pe Lună sau înfigerea unui steag acolo, ci un program-Constellation-care să susțină viața câtorva oameni acolo pentru câteva luni. Deși termenul ar fi 2020, este puțin probabil ca acest lucru să se petreacă tocmai din cauza bugetului cu mult mai mic decât cel alocat programului Apollo.

Citește și

Iuri Gagarin, primul zbor in Cosmos, exact acum 57 de ani

Doi români, printre primii pământeni pe Marte?

Loading...

Citește și

  • Dumitru Dediu a fost coleg de pregatire vreme de 3 ani cu Dumitru Prunariu in baza militara secreta din fosta URSS

    În fiecare an, din 1981 încoace, la 14 mai sărbătorim zborul primului și unicului român în spațiu cosmic, Dumitru Prunariu. Azi s-au adunat 38 de ani de atunci. Dar tot în fiecare 14 mai, neglijăm total un alt personaj important în odiseea acelui zbor în spațiu. Pe partenerul lui de pregătire, cel desemnat a-i fi rezervă, de „cosmonautul uitat”, comandorul de aviație în rezervă, Dumitru Dediu care, pe 12 mai, a împlinit 77 de ani

  • popov-prunariu in-cosmos

    A fost liniște pe străzi în ziua de 14 mai 1981. Toți românii așteptau în case noutăți despre Dumitru Prunariu care trebuia să zboare în Cosmos. De atunci au trecut 37 de ani și nici un alt cosmonaut din țara noastră nu a mai fost în spațiul cosmic.