Bărbat din Neamț, în stare critică, infectat cu hantavirus. Acest virus rar poate fi contractat în zonele montane

sobolan.jpg

sobolan
Șobolanii sunt sursa infecției cu hantavirus
FOTO: Unsplash.com

Click desktop articole 300x250 p1

Click desktop articole 300x250 p2

Un bărbat de 72 de ani din Neamț se află în stare gravă la spital după ce s-a contaminat cu hantavirus. Acest virus este transmis de rozătoare și poate fi contactat mai ales din zonele montane. Boala, extrem de rară, provoacă febră hemoragică cu sindrom renal și în multe cazuri poate fi fatală.

Omul spune că recent a fost la tăiat de lemne în pădure şi e posibil să fi băut apă din surse contaminate. Acum este internat la Terapie Intensivă în Spitalul Parhon din Iaşi, iar medicii încearcă să-i salveze viaţa. Infecţia cu hantavirus provoacă febră şi hemoragii puternice, tensiune scăzută şi dureri de rinichi, potrivit stirileprotv.ro.

Bărbatul locuieşte în comuna Ceahlău, judeţul Neamţ, iar medicii spun că localnicii din astfel de comunităţi sunt expuşi la infecţia cu hantavirus, din cauza rozătoarelor din zonele montane, în special a şobolanilor.

Când s-a infectat bărbatul cu hantavirus

Purtătorul de cuvânt al spitalului, Ionuţ Nistor, a declarat că bărbatul a fost redirecţionat de la Unitatea de Primiri Urgenţe de la Spitalul din Târgu Neamţ pentru că avea greaţă, vărsături şi o stare generală proastă, cu anurie şi hematurie, scrie Agerpres.
"Acesta a fost motivul pentru care a fost direcţionat iniţial la Spitalul Parhon. Pentru acest caz au fost suspicionate mai multe afecţiuni. Din păcate, a fost confirmată infecţia cu hantavirus. Pacientul avea expunere la acest tip de infectare virală. Casa acestuia se află la 50 de metri de pădure. Cu trei săptămâni înainte de debutul simptomelor bolii a fost în pădure la tăiat lemne. Posibil să se fi infectat atunci", a spus Ionuţ Nistor.

Acum bărbatul este în stare gravă. Este evaluat în Unitatea de Terapie Intensivă a Clinicii de Nefrologie, cu o afectare renală importantă şi afectare pulmonară şi hepatică. "Pronosticul este rezervat în prezent, dar sperăm să apară o îmbunătăţire în următoarele zile", a mai afirmat Nistor.
 

În încercarea de a-i salva viața, bărbatului, medicii i-au făcut dializă, însă pericolul nu a trecut. Specialiștii spun că 80-90% din astfel de cazuri evoluează favorabil dacă sunt tratate la timp, chiar dacă perioada de convalescență este lungă, de aproximativ 6 luni, transmite Digi 24.ro.

Ce este hantavirusul și cum se transmite

Hantavirusul este o boală infecţioasă care se transmite de la şobolanii de pădure la om prin contact cu materiile fecale sau urina acestora. „Asta înseamnă că este mai puţin transmisă prin aerosoli şi mai mult prin contact direct, de pe mâini, prin apa băută din pădure, prin dormitul pe jos sau prin alimentele contaminate”, a precizat Ionuţ Nistor, purtătorul de cuvant al Spitalului Parhon din Iași.

 „De ce cele mai multe, ori, din nefericire fatale. Pacientul are nevoie de îngrijire în ATI şi funcţia renală este afectată, de multe ori, în mod iremediabil. Dacă apare febra, dacă apar dureri musculare, dacă apar sângerări de orice natură, să venim imediat la medic”, a explicat Dr Florin Roșu, medic infecţionist, la PROTV.

Hantavirusul în România

Primul caz de hantavirus diagnosticat la Spitalul Parhon din Iaşi a fost în anul 2008. De atunci au fost confirmate 20 astfel de cazuri, cel mai recent caz fiind înregistrat în 2019.

Conform unui raport al Institutului de Sănătate Publică. în anul 2014, în județele Moldovei au fost raportate un număr de 24 cazuri de FHSR, confirmându-se 10 cazuri.

S-au înregistrat cazuri în majoritatea județelor cu excepția județelor Botoșani și Galați, nivelul maxim de incidență fiind în județul Vrancea.

Cazurile de febră hemoragică cu sindrom renal au evoluat în toate sezoanele, cu două vârfuri de incidență: iulie și octombrie.

Experții au descoperit că pericolul de infecție cu acest virus se află în zonele împădurite de munte din județele Vrancea, Neamț, Suceava, dar și în pădurile de foioase de pe dealurile Moldovei (Iași,Vaslui).

Simptomele infecției cu Hantavirus

Conform INSP, tabloul clinic se caracterizează prin: debut febril cu manifestări respiratorii sau digestive (grețuri, vărsături, diaree), sindrom algic (dureri lombare, abdominale, mialgii), sindrom hemoragipar (congestie conjunctivală, erupție petesiala), afectarea/ insuficiență renală acută.

Sunt cvasi-constante febra și manifestările de insuficiență renală acută, care necesită hemodializă și care conduc, împreună cu sindromul hemoragipar, spre suspiciunea de FHSR.

De asemenea, printre simptomele timpurii se află oboseala și durerile musculare, în special în grupurile musculare mari - coapse, șolduri, spate și uneori umeri, conform CDC.

De asemenea, pot apărea dureri de cap, amețeli, frisoane și probleme abdominale, cum ar fi greață, vărsături, diaree și dureri abdominale. Aproximativ jumătate dintre pacienții cu HPS prezintă aceste simptome.

La patru până la 10 zile după faza inițială a bolii, apar simptomele tardive ale HPS. Acestea includ tuse și dificultăți de respirație, pe măsură ce plămânii se umplu cu lichid.

Conform CDC, boala are o rată a mortalității de 38%.

Cum ne contaminăm cu hantavirus

Specialiștii spun că  expunerea  la acest virus poate să apară atunci când oamenii invadează habitatul natural al rozătoarelor (de exemplu, lucrători forestieri, turisti camping, soldați).

În schimb, rozătoarele pot intra in locuințele oamenilor abandonate (de exemplu, reședințe de vară), în căutare de hrană și lăsa excrementele, urina și materiale de așternut contaminate, la care sunt expuși oamenii atunci când revin în acele clădiri.

De asemenea, boala se poate instala în urma consumului de apă din surse nesigure, dacă aceasta a fost contaminată de rozătare sălbatice.

Cum prevenim infecția cu hantavirus

Cea mai bună prevenire împotriva contractării hantavirusului este eliminarea sau minimizarea contactului cu rozătoarele din casă, locul de muncă sau campingul.

Prevenirea generală se poate realiza prin eliminarea cuiburilor de rozătoare, sigilarea eventualelor fisuri și găuri în casele în care șoarecii sau șobolanii ar putea intra, crearea de capcane sau depunerea de otrăvuri sau folosirea prădătorilor naturali, cum ar fi pisicile din casă.

Cât trăiește hantavirusul pe suprafețe

Durata în care hantavirusurile rămân infecțioase în mediu variază în funcție de factori precum dieta rozătoarelor, temperatura, umiditatea și dacă este în interior sau în aer liber. S-a demonstrat că virusurile rămân active timp de două până la trei zile la temperatura camerei normale, în timp ce razele ultraviolete în lumina directă a soarelui le ucid în câteva ore. Cu toate acestea, excrementele rozătoarelor sau urina de vârstă nedeterminată trebuie tratate întotdeauna ca infecțioase.

Pentru a evita infectarea cu hantavirus, cel mai bine ar fi să evităm să consumăm apă din surse nesigure, mai ales dacă ne aflăm în zonele montane.

Citește și:
Totul despre boala rară care s-a «născut» în judeţul Suceava

Ce este amiloidoza ereditară tip transtiretină, boală ereditară rară, descoperită la Todirești. Ar putea fi mai multe cazuri

Click desktop articole 580x400 p1

Loading...

Click desktop articole 300x250 p3

 
 

Citește și

Click desktop articole 580x400 p2

Click desktop articole 300x250 p4

Click desktop articole 300x250 p5