Alegeri anticipate 2020. Calendar: când au loc, cum se votează și de ce sunt organizate
Calendarul alegerilor anticipate în 2020 este în mare parte decis. Se pare că românii vor ieși la vot, cel mai probabil, în luna iunie. Nu se cunoaște cu certitudine data, însă există din ce în ce mai multe voci care anunță ziua de 21 iunie. Ludovic Orban a fost mai rezervat, el declarând la un post de televiziune că anticipatele ar putea avea loc între 15 și 30 iunie. Iată care ar putea fi calendarul alegerilor parlamentare anticipate, cum se votează și de ce sunt organizate.
Ce sunt alegerile anticipate
Alegerile anticipate în România nu pot fi organizate, potrivit Constituției, decât în cazul în care două propuneri de Executiv sunt respinse de către Parlament în termen de 60 de zile una de cealaltă, iar președintele României solicită celor două Camere dizolvarea Parlamentului. Potrivit articolului 89 din Constituția României, acest lucru se poate realiza doar după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare de către președintele țării. Practic, Klaus Iohannis poate să dizolve Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Pe de altă parte, Constituția mai prevede și faptul că Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în decursul unui an și nu în ultimele șase luni ale mandatului președintelui României. De asemenea, anticipatele nu pot fi declanșate în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.
Parlamentul, mandat de 4 ani
Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se poate prelungi în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență până la încetarea acestora. Alegerile parlamentare se desfășoară în cel mult trei luni de la expirarea mandatului vechiului Parlament sau de la dizolvarea acestuia. Parlamentul nou ales se întrunește, la convocarea președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Legea mai prevede că mandatul Camerelor se prelungește până la întrunirea legală a noului Parlament, iar în această perioadă nu poate fi revizuită Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
Încă nu se cunoaște cu exactitate data la care ar putea avea loc, anul acesta, alegeri parlamentare anticipate. Însă, se preconizează că românii vor ieși la vot în iunie, când își vor alege și primarii. Potrivit stiripesurse.ro, se pare că în weekendul care tocmai a trecut au existat întâlniri neoficiale între liderii PSD și PNL, iar în cadrul discuțiilor s-a stabilit de comun acord ca data să fie 21 iunie. Pe de altă parte, oficial, Ludovic Orban a anunțat la un post de televizuiune că anticipatele ar putea avea loc în perioada 15-30 iunie. Chiar și așa, nimic nu este însă bătut în cuie pentru că sunt alte voci care anunță anticipatele în august sau chiar la sfârșitul lunii septembrie. Premierul desemnat a mai declarat că încă nu se știe dacă alegerile anticipate vor avea loc în ziua alegerilor locale, o decizie în acest sens fiind asteptată din partea Curtii Constituționale.
Cum se va vota la anticipate
Înainte de a fi demis prin moțiune de cenzură, Guvernul Orban a adoptat nu mai puțin de 25 de Ordonanțe de Urgență, printre care și cea privind modificarea și completarea unor acte normative în materia alegerilor anticipate pentru Senat și Camera Deputaților. Astfel, în diasporă se va vota timp de trei zile, iar în România se va vota la orice secție de votare, turismul electoral fiind prevenit prin existența sistemului electronic de combatere a votului multiplu.
De asemenea, diaspora va fi reprezentată de un număr dublu de parlamentari - patru senatori, față de doi, şi opt deputaţi, față de patru, câți sunt în prezent. Cât privește calendarul organziaării alegerilor anticipate, Guvernul a stabilit noi termene. Anunțul că vor fi alegeri anticipate poate fi făcut în cinci zile de la dizolvarea Parlamentului, iar organizarea scrutinului poate avea loc în 50 de zile.
Ionel Dincă, șeful cancelariei fostului premier Orban, declara la vremea respectivă că necesitatea adoptării acestui act normativ este legată de faptul că, în eventualitatea unei situaţii de organizare a alegerilor parlamentare înainte de termen, în momentul de faţă, există un vid legislativ care trebuia reglementat. „Sunt contradicţii sau termene necorelate între prevederile constituţionale în această privinţă şi prevederile din legislaţia electorală. Constituţia prevede un termen de trei luni de zile pentru organizarea alegerilor parlamentare, după dezvoltarea Parlamentului, în timp ce legislaţia electorală prevede un termen de minimum 90 de zile pentru organizarea acestor alegeri. Termenul stabilit prin acest proiect de ordonanţă de urgenţă este de 50 de zile pentru anunţarea datei alegerilor parlamentare, după dizolvarea Parlamentului, iar acest anunţ poate fi făcut în termen de 5 zile de la dizolvarea Parlamentului”, a explicat Dincă.
De ce vrea PNL alegeri anticipate
PNL vrea să organizeze alegeri parlamentare anticipate deoarece, așa cum s-a demonstrat la alegerile prezidențiale și cele europarlamentare, românii nu mai doresc pesediști la putere. În cazul alegerilor anticipate, se vor schimba radical polii puterii în parlament, iar PSD ar putea suferi o înfrângere zdrobitoare. PNL și-a dorit și alegeri locale în două tururi urmârind același motiv: decimarea PSD. Proiectul a picat însă, odată cu trecerea moțiunii de cenzură.
Ce partide susțin anticipatele
Klaus Iohannis este unul dintre principalii susținători ai anticipatelor, alături de PNL, USR - partidul lui Dan Barna – și Plus, partidul lui Dacian Cioloș. În urma întâlnirii avute cu Ludovic Orban la Palatul Victoria,, Liderul UDMR Kelemen Hunor a dezvăluit care sunt condițiile sale pentru susținerea anticipatelor. Acesta a declarat că Ordonanța de Urgență adoptată săptămâna trecută modifică „din mers” sistemul electoral actual permițând oricui să voteze pe orice listă de județ, indiferent de domiciliul stabil din cartea de identitate. Lucru cu care UDMR nu poate fi de acord. Un alt aspect neagreat de UDMR îl reprezintă și posibilitatea organizării în aceeași zi a alegerilor locale și parlamentare, o prevedere declarată neconstituțională de Curtea Constituțională. „Avem și o altă situație cu care nu putem fi de acord: am intrat în procedura de 60 de zile prevăzute de Constituție pentru dizolvarea Parlamentului, perioadă în care trebuie să respingem de două ori învestirea Guvernului pentru a se ajunge la convocarea alegerilor anticipate – însă nici până în prezent nu cunoaștem regulile jocului, nu cunoaștem textul Ordonanței de Urgență”, a explicat liderul UDMR. Potrivit acestuia, ar exista două posibilități pentru declanșarea anticipatelor: stabilirea alegerilor pentru data de 5 iulie sau adoptarea unui proiect de lege prin care termenul de 90 de zile să fie redus.
În zilele acestea suntem și vom fi în continuare martorii unor intense jocuri de culise, târguieli la sânge și înțelegeri între partide și liderii politici. Un calendar al alegerilor anticipate în 2020 este deja creionat, însă mai sunt multe aspecte care trebuie reglementate și multe compromisuri care trebuie făcute. Pentru că, într-un fel sau altul, toată lumea trebuie să câștige de pe urma acestor alegeri înaimnte de termen.
Citește și:
Ultimele alegeri anticipate au fost acum peste 86 de ani, în decembrie 1933
Guvernul Orban 2. Premierul a depus în Parlament lista miniștrilor și programul de guvernare
