132 de ani de la inaugurarea Ateneului Român

ateneul-roman.jpg

Construcția Ateneului Roman a inceput in 1886 si a fost finalizata in 1897, banii pentru ridicarea lui fiind stransi prin campania publica „Dati un leu pentru Ateneu”
Construcția Ateneului Român a început în 1886 și a fost finalizată în 1897, banii pentru ridicarea lui fiind strânși prin campania publică „Dați un leu pentru Ateneu”
Foto: wikipedia.ro

Acum 132 de ani, pe 14 februarie 1888, avea loc inaugurarea clădirii Ateneului Român din București prin conferinţa ţinută de către scriitorul și arheologul Alexandru Odobescu şi alocuţiunea rostită de naturalistul Constantin Esarcu. Deși construcția a fost finalizată abia în 1897, Ateneul Român a fost considerat, de la început, una dintre cele mai frumoase clădiri ale Capitalei, devenind un adevărat simbol al acesteia.

În 1865, la inițiativa lui Constantin Esarcu, V. A.Urechea și Nicolae Kretzulescu, a luat naștere societatea literară ”Ateneul Român”, care avea ca scop promovarea educației în rândul clasei de mijloc cu ajutorul cursurilor și a conferințelor. La început, localul propriu al societății a însemnat sala din casele lui Costache Ghika de lângă Cişmigiu. În 1884 un decret guvernamental autoriza Primăria oraşului să cedeze Ateneului locul din spatele grădinei Episcopiei (numit cândva Livada Văcăreştilor, terenul aparținând familiei Văcărescu), loc cedat în prealabil Societăţii Ecvestre care turnase deja fundaţia a ceea ce trebuia să fie un manej cu grajduri pentru şcoala de călăreţi. Unii spun că pe fundația circulară ce era deja făcută ar fi trebuit să se ridice un circ. Constantin Esarcu, medic naturalist, pedagog, membru al Academiei Române, unul dintre cei mai fervenți susținători ai înființării Ateneului, a avut ideea de lansare a unui apel la populație prin campania al cărei slogan a devenit faimos peste timp: „Dați un leu pentru Ateneu”. Au fost lansate, în acest scop, 500.000 de bilete de loterie în valoare nominală de 1 leu.

ateneul-roman-1940.jpg

Ateneul Roman, in 1940, anul în care generalul Ion Antonescu a ordonat scoaterea frescei dedicata lui Carol al II-lea din marea fresca din interior pictata de Costin Petrescu
Ateneul Român, în 1940, anul în care generalul Ion Antonescu a ordonat scoaterea frescei dedicată lui Carol al II-lea din marea frescă din interior pictată de Costin Petrescu
Foto: wikipedia.ro

Banii pentru edificiu s-au strâns prin campania „Dați un leu pentru Ateneu”

Arhitectul însărcinat cu ridicarea edificiului a fost francezul Albert Galleron, care a mai conceput și clădirea Băncii Naționale a României, ceea ce azi numim corpul vechi al BNR, cel dinspre Lipscani. La 26 octombrie 1886, conform historia.ro, a fost pusă piatra de temelie a viitorului Ateneu Român, focar de lumină și cunoaștere pentru poporul român, așa cum l-au definit creatorii lui. Un an mai târziu după inaugurare, în seara zilei de 19 martie 1889, când s-a deschis sala cea mare de conferinţe a Ateneului Român, publicul a putut să vadă o suprafaţă liberă, pe peretele circular, lungă de aproape 75 metri, pe care se citea:„Loc rezervat pentru marea frescă ce va reprezenta fazele principale ale Istoriei Românilor”. Fresca se va „naște” greu, abia după patru decenii. Prima ofertă, cea din 1901, a pictorului Ștefan Popescu, a fost respinsă după câțiva ani de dezbateri aprinse, suma de 80.000 de lei cerută de artist fiind considerată prea mare.

marea-fresca-ateneu.jpg

Marea fresca din interiorul Ateneului a fost pictata de Costin Petrescu intre 1933-1938 și contine 25 de fresce inspirate din istoria poporului roman
Marea frescă din interiorul Ateneului a fost pictată de Costin Petrescu între 1933-1938 și conține 25 de fresce inspirate din istoria poporului român
Foto: wikipedia.ro

Abia la 27 mai 1933, în sala mare a Ateneului, a avut loc Adunarea generală a Ateneului Român pe anul 1932, sub preşedinţia prof. dr. Constantin Angelescu, primul ambasador al țării noastre în SUA și unul dintre cei mai importanți miniștri ai Instrucțiunii Publice din istoria noastră. Cu acest prilej, Preşedintele Ateneului a făcut cunoscut adunării generale că: „Dl. Costin Petrescu a prezentat un proiect a marei fresce a istoriei poporului român, pentru care se află rezervat locul din sala cea mare a Ateneului Român”, după cum notează observatorul.com. La 11 septembrie 1933 s-au înălţat schelele necesare realizării marii fresce, iar cinci ani mai târziu, la 26 mai 1938, a avut loc inaugurarea monumentalei lucrări de artă alcătuită din 25 de scena reprezentative pentru istoria românilor, de la cucerirea romană până la „epoca de consolidare”, dedicată lui Carol al II-lea. La acea vreme, era cea mai mare operă de artă din România, cu aproape 75 de metri lungime și 3 metri lățime.

scena-ateneului.jpg

Ateneul este acum sediul Filarmonicii „George Enescu”, pe scena lui avand loc cele 24 de editii ale Festivalului International „George Enescu”
Ateneul este acum sediul Filarmonicii „George Enescu”, pe scena lui având loc cele 24 de ediții ale Festivalului Internațional „George Enescu”
Foto: wikipedia.ro

Marea frescă din interior a fost terminată în 1938

Ultima frescă a fost îndepărtată în 1940 la ordinul generalului Ion Antonescu, care preluase puterea în România, după renunțarea la Tron a lui Carol al II-lea. Acesta i-a cerut pictorului Costin Petrescu să-l elimine din frescă pe fostul rege, devenit indezirabil. În locul fostului monarh, Costin Petrescu a pictat alegoria ţărăncilor reprezentând provinciile României Mari reunite: Vechiul Regat, Transilvania, Basarabia şi Bucovina. Pe de altă parte, În 1939, la inițiativa lui George Enescu, a fost demarată o altă campanie de strângere de fonduri pentru orga din sala de concerte. De asemenea, în clădirea Ateneului, ce a găzduit o vreme și Senatul, după Primul Război Mondial, a avut loc, în 1919, prima ședință a primului Parlament al României Mari. Marea frescă a lui Costin Petrescu a fost ascunsă privirii, fiind acoperită de regimul comunist cu o catifea roșie, între 1948 și 1966. Și statuile unor mari personalități române ce străjuiau aleile grădinii Ateneului, au fost îndepărtate de comuniști, unele fiind complet distruse, pentru o scurtă perioadă - până în 1950, când a fost mutată pe Calea Victoriei - rămânând în fața Ateneului doar lucrarea „Alergătorii”, realizată în 1913 de sculptorul Alfred Boucher. Din 1963, locul acesteia a fost ocupat de statuia lui Mihai Eminescu, realizată de Gheorghe D. Anghel. În prezent, Ateneul este sediul Filarmonicii George Enescu, aici având loc, totodată, cele 24 de ediții – prima, în 1958 - ale Festivalului Internațional „George Enescu”.

Loading...

Citește și

  • Zona din partea laterala dreapta a actualei Sali a Palatului ocupa, cu aproximație, locul unde a existat „Casa Mica”, resedința privata a doi regi ai Romaniei

    „Casa Mică” sau „Casa Nouă” ori „Casa Albă”. Așa era pomenită vila ridicată în anii 30 în spatele Palatului Regal, ce constituit practic reședința privată din Bucutrești a Regelui Carol al II-lea, apoi, după abdicarea acestuia, a Regelui Mihai I. Acolo, în Salonul Galben al vilei cu un singur etaj, la 23 august 1944, regele îl aresta pe mareșalul Ion Antonescu. După doar 3 zile, în 26 august, bombardamentele germane distrugeau clădirea. Apoi, comuniștii au scos-o total din istorie, pe locul ei apărând, în 1960, actuala Sală a Palatului.

  • Ion Antonescu, adevaratul conducator al statului dupa plecarea lui Carol al II-lea, alaturi de Regele Mihai si de Regina-mama Elena

    Acum 79 de ani, în 6 septembrie 1940, se întorcea o altă filă majoră din istoria României. După 10 ani și aproape 3 luni de domnie, Regele Carol al II-lea renunța la Tron în favoarea fiului său, Mihai, în vreme ce generalul Ion Antonescu, devenit prim-ministru din 4 septembrie, primea puteri depline în conducerea statului. Carol a reușit, cel puțin, să negocieze cu Antonescu plecarea din țară cu un tren plin de valori, dar să și primească o rentă anuală de 20 milioane de lei. După o domnie controversată, în vremuri tot mai tulburi, cel de-al treilea rege al Monarhiei Române lua calea exilului însoțit de cea care avea să-i fie alături pînă la moarte, Elena Lupescu.

  • Pe 19 august, se împlinesc 138 de ani de la naşterea muzicianului român George Enescu

    Pe 19 august se împlinesc 138 de ani de la naşterea muzicianului român George Enescu. O mare personalitate: a fost compozitor, violonist, pedagog, pianist şi dirijor. Maria Cantacuzino, considerată pe drept cea mai frumoasă prinţesă aristocrată a vremii, a fost soția sa. De dorul lui, Maruca și-a turnat acid pe față.

  • Muzeul Simu a fost inaugurat in 1910 si adapostea in colectiile lui aproape 1.300 de opere de arta

    În cadrul proiectului „Recrearea în realitate virtuală a Muzeului Simu şi rememorarea altor victime ale demolărilor realizate în Bucureşti în perioada comunistă”, derulat pe parcursul anului 2019 de Filiala Ordinului Arhitecților Bucureşti şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Centrul Expozițional Documentar a fost „reconstruit” virtual faimosul muzeu privat cu destin tragic, ce domina zona de peste drum de Cinema Patria și care a fost dărâmat în 1964, după doar 54 de ani de existență.

ClickPoftaBuna.ro 0
1
ClickPoftaBuna.ro : 0
ClickPoftaBuna.ro 1