Tradiţii pentru spor şi sănătate de Armindeni

Citeste tot despre: 

Ziua de 1 Mai, denumită în tradiţia populară Armindeni, Armindin, şi Arminder, Ziua Pelinului sau Pomul lui Mai, este consacrată belşugului şi rodirii pământului.

În acelaşi timp, în tradiţia milenară, ziua de Armindeni este dedicată zeului vegetaţiei, cel care protejează vitele, caii, holdele semănate, viile şi livezile.

Nu în cele din urmă, ziua de Armindeni este dedicată şi prosperităţii gospodarilor foarte harnici.

În ziua de 1 Mai, Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Prooroc Ieremia, unul dintre cei patru mari profeţi ai Vechiului Testament.

Ce trebuie să ştim despre El. Profetul care a vestit robia poporului iudeu, de către babilonieni, a vestit şi Naşterea lui Mesia din Fecioara Maria.

Sărbătoarea de Armindeni-Pomul de Armindeni- a fost celebrată însă din vremea dacilor, iar Profetul Ieremia, prăznuit în ziua de 1 Mai, a intrat în onomastica românilor în secolul al XV-lea.

Profetul a trăit în jurul anului 600 înainte de Hristos. El a fost supranumit şi profet al lacrimilor şi al plângerilor, pentru că a plâns pentru poporul iudeu.

După ce Ierusalimul a fost robit de către Nabucodonosor, împăratul Babilonului, Proorocul Ieremia a coborât la Dafne, în Egipt, şi proorocind acolo, el a fost omorât cu pietre de evrei.

Deoarece egiptenii l-au apreciat şi s-au bucurat de ajutorul său, Proorocul a fost îngropat în locul de înmormântare a lui Faraon.

Rugăciunile Profetului Ieremia au distrus aspidele, care-i invadau pe egipteni.

Mai mult, Proorocul i-a scăpat pe egipteni şi de furia fiarelor care se ascundeau prin ape (efot, cum le numeau egiptenii sau crocodili , în limbajul elinilor).

Se spune că şi în zilele nostre, creştinii ce se roagă la mormântul Proorocului, luând ţărână de acolo, se vindecă de muşcăturile aspidelor.

Tradiţii pentru spor şi sănătate

Armindeni se numeşte pomul adus din pădure, în ajunul sărbătorii, pom care se aşează în mijlocul gospodărie, după ce a fost curăţat de ramuri, până aproape de vârf.

Voioşi şi dornici să se bucure de puterea magică a Armindenului, tinerii sădesc Pomul lui Mai sau „Pomul vieţii" în mijlocul curţii, apoi membrii familiei îl pregătesc pentru festivitate, împodobindu-l cu multe spice şi flori.

Pomul de Mai rămâne în gospodărie până la seceriş.

După această etapă, cu lemnul Armindenului se face foc pentru a coace prima pâine preparată din făina grâului nou.

Ritualul se împlineşte pentru ca oamenii şi întrega gospodărie să fie apărate de puterea distructivă a duhurilor rele.

În multe localităţi din judeţul Botoşani, din tulpina Pomului vieţii se prepară lancea (băţul)care va deveni steagul de nuntă.

În familiile care au fete de măritat, de Armindeni se plantează în faţa porţii puieţi de mesteacăn.

În această zi se mai organizează petrecerea câmpenească numită „Băutul Mărţuşorului". Cu acest prilej, se scoate mărţişorul agăţat de ramurile pomilor din gospodărie sau din grădină, la data de 1 Martie.

Armindenul este ziua potrivită pentru recoltarea plantelor medicinale amare; în popor, de Armindeni este şi Ziua pelinului, iar acum planta are puteri magice.

Bărbaţii poartă un mănunchi de pelin la pălărie şi nu lucrează la câmp sau în gospodărie, ca şi femeile. În acest caz, motivaţia este alta: sărbătoarea se respectă pentru ca vinul obţinut în urmă cu un an să nu facă floare şi să se conserve bine.

De ziua Pelinului, planta se pune la masă, lângă tacâm, între haine şi în aşternut, pentru a îndepărta duhurile rele din toată gospodăria.

Tradiţa spune că, dacă pelinul cules în această zi se adaugă în băutura amatorilor de licori bahice, îi va lecui pe aceştia de năravul exceselor.

În calendarul popular, ziua de Armindeni este ideală pentru a semăna doar pepenii, castraveţii şi soiurile de fasole.

Gospodarii, care deţin suprafeţe mari cultivate an de an cu viţă de vie, nu este bine să muncească în vie; există o veche tradiţie care recomandă viticultorilor să se odihnească în ziua de Armindeni; prin respectarea ritualului, via este apărată de grindină şi de insectele dăunătoare.

Potrivit tradiţiei, în ajunul sărbătorii de Armindeni, femeile nu lucrează în gospodărie sau la câmp; ele împlinesc acest ritual, pentru ca pământul să rodească şi comunitatea în care trăiesc să fie apărată de furtuni şi de invazia insectelor.

Acum, femeile nu trebuie să frământe nici pâine, pentru că se mucegăieşte. În schimb, este bine să meargă la câmp şi la pădure să adune plante de leac pentru farmacia casei.

De Armindeni, oamenii petrec la iarbă verde cu bunătăţi preparate în gospodărie, iar băutura tradiţională este vinul-pelin, care să-i menţină pe gospodari sănătoşi, până anul viitor.

În ajunul sărbătorii, există obiceiul ca membrii familiei să-şi spele faţa şi mâinile cu rouă, adunată în zorii zilei, pentru a fi mereu în formă, iar bolile şi paguba să nu ajungă în acea gospodărie.

Armindenul este şi sărbătoarea animalelor de povară: vitele nu se folosesc la muncile agricole şi nu se înjugă. Tradiţia spune că, atunci când nu se respectă această datină, vitele vor muri , iar oamenii se vor îmbolnăvi de multe ori pe parcursul acelui an.

În ziua de Armindeni, gospodarii împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porţilor, uşile casei, intrarea în adăpostul vitelor, hambarelor şi pomii înfloriţi pentru ca oamenii să aibă spor în munca lor şi spiritele rele să nu pătrundă în casele lor.



loading...
Loading...