Ce se întâmplă în corpul tău atunci când fumezi

14-15-sanatate-34549708_foto-123rf.jpg

Deşi există şi fumători care nu fac cancer, ei se pot considera norocoşi pentru că au teren genetic care-i fereşte de boală
Citeste tot despre: 

Atenţie, fumători! Este corect să ştiţi ce faceţi cu organismul vostru şi ce modificări apar atunci când fumaţi. Laura Cardoş, medic primar pneumolog, atrage atenţia că acest obicei compromite ADN-ul şi distruge iremediabil plămânii, iar fumătorii pasivi nu sunt nici ei feriţi de pericole.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, peste un miliard de persoane fumează şi peste 7 milioane de oameni mor anual din cauza acestui lucru. Dintre aceştia, aproape 900.000 sunt fumători pasivi. Situaţia este una gravă, reprezentând una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică globală care a afectat vreodată omenirea.

Cum afectează plămânii primii ani de fumat?

 “Iritaţia şi inflamaţia căilor aeriene apar imediat după inhalarea substanţelor toxice din fumul de ţigară, cum ar fi: nicotină, gudron, monoxid de carbon, amoniac şi multe altele. Distrucţiile vor fi cu atât mai accentuate cu cât inhalarea noxelor este mai lungă. În timp, scade imunitatea şi creşte riscul infecţiilor, bolilor dermatologice şi cardiovasculare. Apoi, treptat, în ani, apar distrugerile iremediabile la nivelul plămânilor. După 4 ani de fumat, riscul de cancer e de 4 ori mai mare decât după 1 an de fumat; după 5 ani, riscul de cancer creşte de 5 ori faţă de 1 an de fumat, etc.”, spune dr. Laura Cardoş, medic primar pneumolog în cadrul spitalului Onco Card.

Ce se întâmplă la fiecare 10 ani

Cu cât perioada de fumat este mai lungă, cu atât progresează şi distrucţia membranelor alveolare, dar şi inflamaţia din căile aeriene. Pereţii căilor aeriene devin mai groşi din cauza inflamaţiei şi astfel, aerul pătrunde mai greu în interior, apărând dificultăţile în respiraţie. Potrivit specialistului, în timp, se produce o remodelare bronşică şi se schimbă arhitectura tractului respirator, în mod ireversibil. Această modificare nu poate fi corectată prin tratamentele medicamentoase. „90% din cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat. Substanţele toxice din fumul de ţigară produc treptat modificări ale ADN-ului celular, având efecte mutagene, care determină apariţia cancerului pulmonar. În fumul de ţigară, există substanţe radioactive (de exemplu, plutoniu), care determină transformarea celulelor normale în celule canceroase. Fumul de ţigară conţine peste 4.000 de compuşi chimici, dintre care 50 de compuşi sunt dovediţi a fi cancerigeni. Totodată, riscurile sunt mai mari în cazul consumării ţigărilor fără filtru decât al celor cu filtru”, susţine medicul primar pneumolog Laura Cardoş.

Riscul creşte odată cu numărul ţigărilor fumate zilnic

Riscul îmbolnăvirii de cancer pulmonar creşte direct proporţional cu numărul de ţigări fumate pe zi, dar şi cu anii de fumat. Spre exemplu, riscul e de două ori mai mare la cei care fumează 20 de ţigări pe zi, comparativ cu cei care fumează o ţigară pe zi. Atunci când renunţi la fumat, muşchiul inimii şi vasele de sânge se refac abia după un an. Plămânii nu-şi mai revin niciodată, deşi riscul de cancer pulmonar se reduce treptat, în 15 ani, mai spune medicul Laura Cardoş.

Fumătorii pasivi, în acelaşi pericol

Copiii expuşi la fumul de ţigară se îmbolnăvesc mai des de bronşită, astm bronşic, pneumonie, otită medie, afecţiuni dermatologice şi au întârzieri în dezvoltarea creierului. “În momentul inhalării din ţigară, doar 15% din fumul aspirat rămâne în plămânii fumatorului activ, iar restul de 85% este eliminat la exterior şi e inhalat de nefumători, în mod egal cu cei care fumează. Aceasta presupune anumite riscuri: de accident cardio-vascular şi de apariţie a cancerului pulmonar cu 30% mai mare la fumătorii pasivi decât la cei neexpuşi fumului de ţigară”, avertizează specialistul.

 

loading...
Loading...