Cafeaua – prieten sau duşman? Medicul Mihaela Bilic face lumină

„Nu fumez, nu beau cafea, nu pierd nopţile”. Aşa îi auzi pe tot mai mulţi oameni care se mândresc cu stilul lor de viaţă corect şi sănătos. Totuşi, cum a ajuns cafeaua pe lista neagră a alimentelor nesănătoase? Ce proprietăţi şi ce efecte are ea cu adevărat asupra organismului? Medicul nutriţionist Mihaela Bilic face puţină lumină în acest caz şi demontează nişte mituri.

“Am observat că oamenii se simt din ce în ce mai vinovaţi că beau cafea, îşi recunosc «păcatul» cu capul plecat şi aşteaptă parcă să fie certaţi. De când nu mai avem voie să bem cafea? Cine a zis că nu e bună? Atenţie, uşor-uşor ni se induce ideea că nu numai mâncarea, dar şi cafeaua e duşmanul sănătăţii. Ei bine, eu o apăr”, susţine medicul Mihaela Bilic, în noua sa carte apărută la Curtea Veche Publishing, „Ronţăieli (ne)vinovate”. 

12_bilic.jpg

Medicul Mihaela Bilic demontează un mit care prinde tot mai mult contur în România

Specialistul spune despre cafea că e un antioxidant redutabil, un tonic cerebral care creşte capacitatea de efort, de concentrare, de memorare şi ajută digestia.

Cât despre impactul asupra tensiunii arteriale şi frecvenţei cardiace, la mijloc sunt doar mituri, mai precizează Mihaela Bilic: „Efectul este minim sau inexistent şi în nici un caz nu apare de la o cafea. Cine vede că e sensibil la efectul ei, poate să o evite, dar de aici până la a spune că nu ai voie să bei cafea e cale lungă. Şi acuzaţia că sporeşte deshidratarea e nefondată, efectul diuretic al cafelei e minim. Repet, nu pot apărea neajunsuri dacă bei 1-2 cafele pe zi, totul ţine de moderaţie”. 

În plus, consumată cu măsură, cafeaua este bună pentru siluetă: inhibă apetitul, accelerează arderea grăsimilor de depozit şi atenuează constipaţia.

Cum te poţi bucura de cea mai bună cafea

Dacă vrei să simţi mirosul proaspăt de cafea la tine acasă, cumpăr-o boabe şi răşneşte-le acasă.

12_img_5180.jpg

Mihail Florescu

„Un bun indiciu legat de nivelul de umiditate al cafelei este dat de ce se întâmplă cu ea după ce ai apăsat de 2-3 ori pe butonul on al râşniţei. Prin electrizare, cafeaua se lipeşte de capacul acesteia. Cu cât se lipeşte mai puţină, cu atât ai în faţă un produs de o calitate bună, cu o umiditate scăzută. De obicei, cafeaua cu un nivel ridicat de umiditate a fost expusă la substanţe chimice, care creează dependenţă şi care pot afecta papilele gustative. Mi s-a întâmplat chiar mie să găsesc într-un supermarket o cafea pe al cărei ambalaj scria Costa Rica, la un preţ bun. Curios, am cumpărat-o şi, deschizând punga acasă, am observat că nu era din Costa Rica. Aceea are boabe uniforme, pe când ce aveam eu în faţă erau boabe de diverse mărimi. Când am pus-o în cafeaua de râşnit, boabele străluceau, probabil expuse la o substanţă, pulverizată peste ele pentru a arăta şi mirosi bine”, ne explică Mihail Florescu, fondatorul Leonard Caffe. Specialistul mărturiseşte că, da, se folosesc subtanţe pentru a da o aromă discretă cafelei, însă cele naturale, de calitate, sunt mai scumpe faţă de cele sintetice, folosite în mod curent în comerţul de masă.

 

De asemenea, Mihail Florescu vă recomandă să măcinaţi cafeaua foarte fin dacă o faceţi la ibric. Iar ibricul ideal trebuie să fie din aramă sau alamă, căptuşit cu zinc, mai închis spre gură pentru a reţine mai bine căldura. Dacă nu ai aparat de râşnit cafea, roagă-l pe cel de la magazinul de unde o achiziţionezi să ţi-o râşnească, condiţia fiind să o consumi în decurs de câteva zile.

loading...
Loading...