Întrebări controversate despre silicoane

Moda silicoanelor nu a apus nici acum, după 25 de ani de când au căpătat atâta popularitate printre românce. După operaţiile de remodelare corporală, implanturile mamare sunt în continuare cele mai cerute intervenţii estetice de la noi din ţară.

Dacă la început tehnica şi materialele folosite nu erau atât de performante, iar neştiinţa a născut o mulţime de temeri şi idei preconcepute pe marginea acestui subiect, azi lucrurile au evoluat. Din nefericire, multe mituri au rămas, astfel că medicul estetician Ion Zegrea vine să facă puţină lumină în acest caz şi să răspundă la cele mai controversate întrebări.

Ce riscuri există?

Dacă acum 25 de ani riscul de complicaţie era de 30%, acum a scăzut la 5%. „Vorbind totuşi de o intervenţie chirurgicală şi trebuie luate în calcul toate riscurile posibile: hemoragie, infecţii. Mai pot rezulta asimetrii, deplasarea implantului... Dar toate acestea sunt extrem de rare”, spune medicul. 

Mai mari sau mai mici?

Toţi medicii recomandă mai mici, atât din motive estetice (sunt mai naturali), cât şi medicale. Cu cât implanturile sunt mai mari, cu atât riscul de complicaţii creşte. Silicoanele prea mari şi grele pun presiune pe piele, aceasta nu se mai vascularizează corespunzător, putându-se ajunge chiar la eroziunea ei. „Gravitaţia lucrează şi ea, cu cât implantul este mai mare, cu atât glanda mamară se lasă, se întinde pielea, se deplasează atunci când alergăm. Din fericire, femeile îşi doresc acum implanturi mai mici, proporţionale cu corpul lor”, adaugă dr. Ion Zegrea, medic primar chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie.

Rămân cicatrici?

Da! Timpul le estompează, dar nu le şterge definitiv. De aceea, e important ca medicul să facă o incizie cât se poate de mică,
într-un loc cât mai ascuns. „Cel mai frecent, implanturile se pun 3 sferturi sub muşchi şi un sfert în partea inferioară, sub glandă, e tehnica cea mai potrivită, cu rezultatele cele mai bune”.

Mai poţi alăpta după ce ţi-ai pus silicoane? 

Da! Ele sunt situate sub glanda mamară şi muşchiul pectoral, astfel încât nu pot interfera în nici un fel cu sarcina şi alăptarea.

Implanturile cresc riscul de cancer?

Potrivit medicului, nu există o incidenţă de cancer mamar mai mare la femeile cu implanturi decât la cele fără implanturi. Însă, în anumite cazuri, poate apărea „limfomul anaplazic cu celule mari”, o formă rară de cancer care implică o „umflare” a sânilor. Apare la o perioadă de 3-14 ani de la implantare, din cauza unei acumulări de lichid în jurul protezei (serom) ce deformează forma sânului.

Ce restricţii ai după intervenţie?

În primele zile te vei confrunta cu senzaţii de oboseală şi disconfort, cu dureri de spate, cu febră musculară, asta deoarece corpul necesită timp pentru a se obişnui cu noul bust. Cel puţin două săptămâni după intervenţie, trebuie să eviţi efortul fizic, traumatismele, ridicarea de greutăţi, mişcările bruşte. Timp de cel puţin două luni trebuie să porţi o bustieră medicală. Revenirea la activităţile fizice se face treptat, doar după 2 luni de la intervenţie, iar expunerea la soare se face abia după cel puţin 6 luni. Astfel, toamna este momentul ideal pentru o astfel de intervenţie.

De ce sunt diferenţe de preţ atât de mari între ele?

Este vorba despre calitatea materialelor. Cele premium, care garantează o durată de viaţă mai mare şi riscuri minime pe parcursul anilor, costă mai mult.

Sunt garantate pe viaţă?

Nu, căci după 10-15 ani apare fenomenul „îmbătrânirii” lor, dar şi al organismului nostru. „Cam la 10 ani, cu sau fără implant, sânul se modifică, pielea se întinde, se lasă. Asta din cauza vârstei, a sarcinilor, alăptării, a modificărilor în greutate. Atunci e recomandat să schimbăm silicoanele. Dacă se optează pentru aceeaşi mărime sau mai mici, trebuie scăpat de surplusul de piele”, spune dr. Ion Zegrea. Dacă de la început au fost folosite implanturi cu volum foarte mare, pot apărea modificări la nivelul muşchiului pectoral, care duc la modificarea aspectului sânului. 

 

Loading...