Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiții pentru spor și sănătate la Sărbătoarea Luminii

Ultima actualizare:

    Intrarea Maicii Domnului în Biserică este asociată Luminii: candelă, lumânare, SoareSursa foto:Cuvântul Ortodox.ro
Intrarea Maicii Domnului în Biserică este asociată Luminii: candelă, lumânare, SoareSursa foto:Cuvântul Ortodox.ro

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, Sărbătoarea Luminii, este prima sărbătoare din Postul Crăciunului. An de an, în data de 21 noiembrie se ține seama de numeroase tradiții care să atragă sporul și sănătatea în viața credincioșilor ortodocși. Pentru bucuria praznicului, sfinţii părinţi au acordat în această zi dezlegare la peşte.

În tradiția populară, sărbătoarea este cunoscută sub numele de Vovidenia sau Ovidenia, denumire întâlnită în Moldova, Muntenia şi Oltenia. Creștinii ortodocși cinstesc sărbătoarea care aminteşte de momentul în care Fecioara Maria, în vârstă de trei ani, a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim.

Sărbătoarea este asociată cu simbolurile luminii

În popor, sărbătoarea Intrarea Maicii Domnului în Biserică este asociată cu simbolurile luminii : candela, lumânarea, focul şi soarele. De aceea, candela trebuie să fie aprinsă în casa fiecărui credincios, iar focul să ardă în cămin toată noaptea, pentru ca în viaţa copiilor din fiecare familie să vină norocul.    

De Vovidenie, ca  şi în seara de Crăciun, se deschid cerurile 

În tradiţia populară, în seara de Vovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor. Acum, credincioșii se roagă pentru împlinirea unei dorințe importante pentru viața lor.

Previziuni referitoare la vreme

  • Se spune că aşa cum va fi vremea în ziua sărbătorii , aşa va fi toată iarna: Dacă în noaptea de Vovidenie va fi cer senin, anul viitor va fi secetos şi pomii nu vor avea rod bogat; în schimb, dacă ninge, va urma o iarnă cu multă zăpadă şi un an roditor. 
  • Dacă în ziua praznicului este soare, înseamnă că va urma o vară secetoasă; dacă este nor şi în jurul nostru predomină o atmosferă apăsătoare, în timpul anului sănătatea oamenilor va lăsa de dorit pentru că  vor predomina epidemiile. În schimb, dacă ninge, va urma o iarnă grea.  

Spiritele rele sunt alungate de un ritual special

Împotriva farmecelor şi a pagubei, în ziua sărbătorii se ung uşile şi ferestrele cu usturoi, pentru a învinge spiritele rele care sunt foarte active  în această zi. 

Fetele necăsătorite își vor afla ursitul

În mediul rural, fetele necăsătorile, care vor să-şi afle ursitul, merg la fântâna din sat cu o lumânare albă. La cântatul cocoşului, fiecare fată aprinde lumânarea aşezată pe marginea fântânii şi priveşte în fântână. Pe luciul apei, fata care împlineşte ritualul are șansa să vadă chipul ursitului ei.    

Credincioșii cinstesc sărbătoarea prin rugăciune şi ofrande 

Sărbătoarea Intrării Maicii Domnului În Biserică este cinstită de credincioşi prin evlavie şi prin ofrande. Bucate de post, preparate de peşte şi lumânări sunt duse la biserică şi sfinţite; apoi, aceste ofrande sunt împărţite copiilor şi săracilor  din comunitatea respectivă. 

Gospodarii care împlinesc an de an tradiţiile specifice sărbătoarii spun că praznicul de Vovidenie le aduce spor în hambare şi belşug în gospodărie.   

Se împlinește o tradiţie cu efecte miraculoase

În ajunul sărbătorii de Ovidenie, copiii din diferite zone ale ţării practică un ritual: ei pun crenguţe de măr într-un vas cu apă în care adaugă şi agheasmă. Vasul respectiv se aşază într-un loc călduros, unde să pătrundă lumina. Până la Anul Nou, acele crenguţe de măr înmuguresc şi înfloresc. La pragul dintre ani, copiii care au îngrijit crenguţule merg la rude şi la prieteni şi îi sorcovesc cu aceste ramuri binecuvântate prin ritualul tradiţional practicat la sărbătoarea Ovideniei. De-a lungul timpului, s-a dovedit că persoanele sorcovite cu crengile de măr înflorite sunt apărate în acel an de boli, de pagubă şi de întâmplări dramatice.

Se fac pomeniri pentru cei care au murit fără lumină

  • În ziua praznicului, la biserică se fac pomeniri pentru cei care au murit în condiţii suspecte, înecaţi şi fără lumânare. În memoria acestora se împart pachete cu peşte, cu fructe şi lumânări sau o candelă.  
  • În anumite localităţi din Nordul ţării, pentru cei care au murit fără lumină, se dau de pomană plăcinte cu dovleac şi câte o lumânare albă pentru că, potrivit tradiţiei, lumânarea albă, dincolo de ultimul hotar al vieţii, nu se stinge niciodată.    
  • Există şi un alt mod de a-i venera pe cei trecuţi la viaţa veşnică: în anumite localităţi din sudul ţării se împart săracilor câte o strachină cu apă, un colăcel şi o lumânare din ceară albă.

Un remediu dovedit împotriva bolilor

Din vremuri îndepărtate, în tradiţia populară, în numeroase zone din ţară se împlineşte un ritual care, spun credincioşii, alungă bolile: în fiecare gospodărie, la icoana Maicii Domnului se pune un vas cu apă proaspătă şi se aprinde o lumânare. Tradiţia spune că, fiind consumată dimineaţa, apa respectivă are puteri magice  şi este un remediu dovedit pentru o mulţime de boli.

image
image
image
image
image
image
regele carol i wiki Descopera jpg
alba renai jpg
431583518 952319999577748 595215102330126423 n jpg
gradina Keukenhof olanda profimedia jpg
Crestere salariu FOTO Shutterstock
image png
Demonstrație efectuată de reprezentanții MAI în pregătirea aderării României cu frontierele aeriene și maritime la spațiul Schengen, în aeroportul Otopeni, Ilfov. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
laleaua pestrita jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net