Ce spunea despre boală Iolanda Balaș Söter înainte de a muri

iolanda_balas.jpg

iolanda balas soter
Iolanda Balaș Söter alături de soțul și antrenorul ei, Ioan Hansi Söter
foto: arhivă personală

Iolanda Balaș Söter a murit vineri, 11 martie, la vârsta de 79 de ani. Activă în ciuda sănătății șubrede, atleta care a intrat în Cartea Recordurilor după ce a câștigat 140 de competiții consecutive a sfidat vârsta și boala. ”Dacă mă uit în buletin, nu-mi prea vine să cred. Totul a curs atât de repede”, declara marea doamnă a atletismului românesc în urmă cu numai câteva luni.

Măcinată de diabet, cu tendonul de la piciorul de bătaie, cel care a propulsat-o spre atâtea recorduri, parțial rupt, Iolanda Balaș Söter vorbea cu umor în vara anului trecut despre sănătatea ei șubredă. ”Acum mă cam chinuieşte un diabet, ca să nu vă mai zic despre tendonul meu parţial rupt de la piciorul de bătaie, dar de vreo două luni m-am ales şi cu o răceală zdravănă în sala de atletism şi am făcut o pneumonie dublă! Şi două luni n-am putut ieşi din casă, am stat numai cu antibiotice lângă mine. Asta-i vârsta, nu avem ce face”, declara la vremea respectivă marea campioană pentru revista Sport, citată de Mediafax.

Marea noastră campioană, deținătoare a două titluri olimpice, a avut o viață cu adevărat de roman. A copilărit în Timișoara, în perioada războiului, a învățat să alerge la măicuțe, ținând ritmul după bătăile din palme ale femeilor în haine monahale, s-a căsătorit cu cel care i-a fost antrenor, Ioan Hansi Söter, și a intrat în audiență la Gheorghiu-Dej pentru a obține deplasarea acestuia la Olimpiada de la Roma. Se întâmpla în 1960, cu doar câteva zile înainte de începerea competiției.

”Delegaţia olimpică a României plecase deja la Roma, eu am cerut să nu plec, ca să rămân să mă antrenez împreună cu Söter până în ultimul moment. Şi atunci, într-o nebunie, nici eu nu ştiu de unde am avut curajul să fac ultima încercare. I-am spus lui Gheorghiu-Dej că eu nu pot reprezenta ţara care nu are încredere în mine. A avut un şoc. I-am spus toată povestea care ne acuza pe noi că am rămâne acolo. Mi-a spus: «Se va rezolva aşa cum trebuie». Era vineri. Luni aveam avion de pe Băneasa. Am fost anunţată oficial că plecăm împreună. În mod miraculos, Hansi Söter a primit paşaportul la aeroport”, a povestit mare campioană pentru Adevărul

A fost anul în care Iolanda Balaș Söter a câștigat aurul sărind cu 14 centimetri mai mult decât următoarea clasată. Până în 1967, atleta din România avea să câștige toate competițiile la care a participat, intrând astfel în Cartea Recordurilor cu 140 de victorii consecutive.

Mulți ani după retragerea din activitate, Iolanda Balaș Söter avea să-și amintească de scânteia care a aprins acest destin uluitor, într-un interviu pentru Q Magazine.

”Ce mi-a schimbat mie viața a fost un film proiectat în casa campionului național Eugen Lupșa. Acolo am văzut performanța americanului Jessy Owens, la Olimpiada de la Berlin, din 1936, chiar anul nașterii mele. Atletul acela de culoare m-a uluit, imaginile de pe ecranul de pânză au fost punctul de cotitură din viața celei ce urma să devină atleta Iolanda Balaș. Doborâse cinci recorduri și era un sportiv de culoare în plină eră fascistă! În orice caz, dacă eu reușesc să mișc măcar o inimă cu performanțele mele, cu cele două titluri olimpice, cu cele 14 recorduri mondiale, atunci sunt fericită.”

 

 

loading...
Loading...

Citește și