Unde s-a împotmolit vaccinul românesc împotriva SARS-CoV-2

Încă din luna ianuarie, cercetătorii de la centrul OncoGen din Timişoara au anunţat că lucrează la un antidot pentru noul coronavirus, folosind tehnologia utilizată în vaccinarea personalizată în cancer. Lipsa finanţării, dar şi lipsa de interes a autorităţilor au făcut ca iniţiativa să se blocheze la început de drum. Unde ne aflăm acum, a explicat într-un interviu pentru adevarul.ro Virgil Păunescu, şeful centrului OncoGen, vice-preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale.

  • Aţi pornit cu un mare elan pentru elaborarea unui vaccin împotriva virusului SARS CoV-2, însă de ceva vreme nu s-a mai auzit nimic. În ce stadiu vă aflaţi? 

Nu ne aflăm într-un stadiu foarte avansat, dar mergem înainte. Noi am câştigat o competiţie naţională de cercetare împreună cu Institutul Cantacuzino, 720.000 de euro. Nu am câştigat un proiect de producţie. Pentru producţie, nouă ne-ar trebui cam două milioane de euro ca să depăşim studiile de fază 1, care înseamnă 40 de voluntari sănătoşi, adică vaccinarea primului lot de subiecţi umani. Plus încă trei milioane de euro, pentru a depăşi şi faza a 2-a. În dezvoltarea unui vaccin există mai multe etape. Cei peste 700.000 de euro ne ajută să completăm studiile pre-clinice şi parţial pe animale. De aici, cam 300.000 de euro sunt repartizate pentru cercetarea pe animale. Dar avem nevoie de animale de laborator (şobolani), manipulate genetic, umanizate. Singura firmă care poate face acest lucru se află în America. Şi costă peste 500.000 de euro. 

2_5.png

Profesor doctor Virgil Păunescu, conducătorul echipei de cercetare
  • Se pare că bani din România nu o să primiţi curând. Ce şanse sunt să accedeţi la finanţare externă, având în vedere că aţi avut deja discuţii? 

Anglia s-a oferit să ne ajute, mai exact colegii de la Imperial College. Nu sunt nici ei foarte avansaţi, dar merg pe aceeaşi linie cu Oxford şi Cambridge, acestea fiind cele trei institute de cercetări care pun la punct, ca şi noi, prototipul vaccinului. Am constatat că tehnologia lor se bazează pe dezvoltarea de anticorpi, de care noi ne-am despărţit, ca urmare nu avem obiectul colaborării. Sunt lucruri total diferite. În ceea ce priveşte India, ambasadorul acestei ţări a cerut o întâlnire. A venit la Timişoara cu trenul. Şapte ore a stat de vorbă cu noi, să înţeleagă ce e cu vaccinul. A venit cu sarcină. India este cel mai mare producător mondial de vaccinuri. 60 la sută din producţia totală se face în India. Sunt foarte buni, dar noi îi subestimăm. Ambasadorul ne-a pus în legătură cu un mare producător de vaccinuri din India, cu care facem schimburi de informaţii. Deşi vaccinul nostru e foarte greu de explicat, tehnologia nu este complicată, e uşor de făcut, de administrat, de ţinut (la temperatura camerei).   

3_14.jpg

În luna martie, au început testele de laborator
  • Care sunt următorii paşi? 

Vaccinul nostru, care are o tehnologie complet nouă, trebuie să primească aprobările de la Agenţia Europeană a Medicamentului, care se află la Amsterdam. Ne-au ajutat să facem actele nişte consultanţi din America. Dar să merg la Agenţia Medicametului trebuie să am studiile preclinice, acolo stăm destul de bine, îmi trebuie studiile pe animale, pe care nu le pot face eu, ci doar în America. După care îmi mai trebuie circa o mie de doze de vaccin produse în condiţii de fabrică de medicamente. Asta înseamnă să mobilizezi nişte resurse uriaşe. O mie de doze se duc la aproximativ 800.000 de dolari. Aceste doze se folosesc pentru a calibra vaccinul, să se stabilească doza toxică, doza eficientă, ineficentă etc. După care primeşti acordul de la Agenţia Medicamentului, se trece la vaccinarea primelor 40 de voluntari. Se stabileşte doza optimă, pentru siguranţă. Aceşti pacienţi trebuie internaţi, investigaţi şi urmăriţi, cu toţi parametrii, de mai multe ori pe zi. Şi asta costă mult. După aceea, ceri acordul să mergi mai departe, de la câteva sute, la câteva mii de subiecţi. Următorii 500 sunt pentru verificarea eficienţei. Din faza a doua am putea să devenim interesanţi pentru industria farma. Faza a treia este producţia şi administrarea vaccinului pe mii de subiecţi. Dacă, de exemplu, pe 60.000 de pacienţi nu se obţin efecte secundare, se merge înainte. 

  • Există în lume virusuri care nici până azi nu au un vaccin. Cum e posibil să avem totuşi acum un vaccin după câteva luni? 

Ultimul vaccin important este vaccinul antipneumococic. La acesta s-a lucrat vreo zece ani. Cam ăsta este termenul de realizare a unui vaccin. Dar de o sută de ani nu am mai avut de-a face cu o pandemie care să pună probleme nu atât de natură sanitară, pentru că nu mi se pare că mortalitatea prin această boală este foarte mare. Ne confruntăm cu blocajul sistemului sanitar al Terapiei Intensive şi, de fapt, politicienii sunt cu ochii pe criza economică generată de pandemie. S-au piedut deja miliarde de dolari în acest an şi se vor mai pierde dacă vaccinurile nu vor ieşi repede. Dacă nu ar fi fost pandemie, s-ar lucra şi la acest vaccin minimum cinci ani. Acum se vor arde nişte etape. 

  • CLASAMENT. Bucureştiul a fost și ieri pe primul loc la numărul de infectări cu noul coronavirus. De altfel, aici rata de pozitivare continuă să crească. Mai exact, în Bucureşti au fost înregistrate 650 de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus în ultimele 24 de ore, în acest moment aici totalul persoanelor infectate fiind de 28.479. Judeţul Cluj este pe locul 2, cu 343 de noi infectări în doar 24 de ore, numărul total de cazuri ajungând la 6.315, iar Mureş, pe locul 3 cu 3.543 de cazuri în total și 234 de noi cazuri. În Tulcea sunt înregistrate cele mai puţine cazuri, 22.  
  • Reguli. Dacă ai fost diagnosticat cu noul coronavirus, după 14 zile de izolare ești considerat vindecat și poți merge la serviciu. Însă trebuie să porți masca și să respecți regulile de igienă și distanțare. Și toate acestea fără să mai ai două rezultate negative la testul RT-PCR, acestea sunt noile recomandări OMS şi ECDC. 
  • Dramă. Invitat într-o emisiune la un post local de televiziune, doctorul Virgil Musta a vorbit despre dramele pacienților care nu mai au loc la terapie intensivă, dar și ale medicilor care trebuie să îi trateze. Medicul Musta a dat exemplul unei paciente care avea nevoie de ATI și pentru care „șansa” a fost că un pacient din ATI a murit și astfel s-a eliberat patul. „E îngrozitor. Soluția a fost că a murit cineva în noaptea aceea”.  

  • Cozi. Zeci de pacienţi confirmaţi pozitiv aşteaptă la rând la Iaşi, în faţa Spitalului de Boli Infecţioase, pentru a fi evaluaţi de un medic specialist. Numărul mare de cazuri noi face ca acest flux să fie constant la poarta unităţii medicale. Autorităţile sanitare spun că încearcă să facă programări astfel încât numărul celor care vin pentru o evaluare, în acelaşi timp, să fie cât mai mic. Durata de aşteptare este de aproape 3 ore. 
Loading...

Citește și