Sfinții Mari Împărați Constantin și Elena. Cele mai cunoscute tradiții care aduc spor în casă

sfintii_constantin_si_elena.jpg

sfintii constantin si elena
Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elana sunt prăznuiţi în fiecare an, pe data de 21 mai
Foto Inquam Photos

Sfinții mari Împărați Constantin și mama sa, Elena, protectori ai credinței creștine, sunt slăviți de creștinătate “Întocmai cu Apostolii”. La acest praznic își serbează ziua numelui 1,8 milioane de români.

În calendarul popular, acestui praznic îi corespunde o sărbătoare împodobită cu numeroase tradiții, cunoscută cu numele de Constantin Graur sau Constandinu Puilor. Numele de Constantin este de proveniență latină și vine de la Constantis și înseamnă ferm, constant. Alte nume precum Constanța, Costache, Costea și Codin, purtate de numeroși români, sunt înrudite în mod direct cu acest nume. Se mai sărbătoresc George, Georgeta, Georgiana, Geta, Gina, Gelu, Geo, Gică, Gherghina.

Numele de Elena este de proveniență grecească și se traduce: “cea strălucită, cea luminoasă”. În această zi, românii le sărbătoresc pe purtătoarele acestui nume și pe cele cu nume înrudite, precum: Ileana, Leana, Ilinca și Elina, Erina. De-a lungul timpului, s-a constatat că tradițiile împlinite în această zi aduc spor și deplină sănătate gospodarilor care le împlinesc.

Iată cele mai cunoscute tradiții împlinite de români în diferite zone ale țării!

Credincioșii merg la biserică și asistă la slujba închinată împăraților Constantin și Elena. Acum credincioșii cumpără o iconiță sfințită în lăcașul de cult, care îi reprezintă pe sfinții prăznuiți. În bisericile cu hram, credincioșii aduc acatiste în care se roagă sfinților împărați să le împlinească dorințele, să le dea sănătate și spor în munca lor, să-i îmblânzească pe dușmani, să-i apere de pagubă și de efectul farmecelor.
Se dăruiesc iconițe bolnavilor. În ziua praznicului, potrivit tradiției, se dăruiesc iconițe care îi reprezintă pe sfinții Împărați acelor familii în care se mențin, de multă vreme, problemele grave de sănătate. De ani și ani se spune că rugăciunile rostite de bolnavi la aceste icoane au făcut numeroase minuni, alungând boala și depresia din viața lor.
Se împlinește ritualul de purificare a casei. În ziua sărbătorii, femeile aprind boabe de tămâie, cu care purifică întreaga gospodărie, camerele copiilor, anexele pentru animale și păsări, exceptând baia. În continuarea acestui ritual de purificare, gospodina stropește cu agheazmă încăperile casei și lucrurile de îmbrăcăminte.
Ritualul banilor. Acum, pentru ca sporul să se adune în familie, gospodina împlinește ritualul de numărare a banilor și notează seria bancnotelor. Se spune că astfel, banul cheltuit rămâne în casă și nu se risipește.
Tradiția cu bujori. În ziua sărbătorii, pentru ca voia bună și norocul să se adune în familie, este bine să se aducă în casă cel puțin trei fire de bujori îmbobociți. Totodată, pentru sănătatea și împlinirea dorințelor, unul dintre membri familiei este bine să meargă la biserică și să ducă bujori, flori de lămâiță, pâine și dulciuri preparate în gospodărie.
Se fac ultimele semănături de porumb, de ovăz și de mei. În multe localități rurale, se păstrează tradiția ca în ziua de Constandinu Puilor să se facă semănături de porumb, ovăz și mei. Aceasta este ultima zi din an când gospodinele împlinesc aceste semănături. Atunci când gospodarii nu respect tradiția și continua să semene aceste cereale, răsadurile respective se vor usca.

Este o zi important și pentru păstori. În această zi, păstorii își aleg baciul stabilesc locul unde vor sta în timpul verii, alegând paznicul care să le păzească turmelecând acestea sunt la pășune.

Urăm sărbătoriților deplină sănătate și îndeplinirea celor mai arzătoare dorințe!

Loading...

Citește și

ClickPoftaBuna.ro 0
1
ClickPoftaBuna.ro : 0
ClickPoftaBuna.ro 1