Sfântul Andrei. Tradiții și superstiții. Despre legenda Lupului Alb și Halloween-ul românesc

sfantul-adrei-icoana.jpg

Sfântul Andrei icoana
Sfântul Andrei este ocrotitorul României

Sfântul Andrei, ocrotitorul României, cel care a creștinat poporul român, este sărbătorit în fiecare an la 30 noiembrie. Aceasta este una dintre cele mai mari și mai importante sărbători românești dar și creștine, de care sunt legate multe legende, tradiții și obiceiuri.

Cine a fost Sfântul Andrei, ocrotitorul României

Născut la Betsaida, fiul lui Iona i s-a alăturat Mântuitorului împreună cu fratele său, sfântul Petru, cei doi devenind astfel primii Apostoli ai lui Hristos. Înainte de a fi „întâiul chemat” între Apostoli, Sfântul Andrei i-a fost ucenic Sfântului Ioan Botezătorul, care i-a insuflat dragostea pentru mult-așteptatul Mesia. Din acel moment, l-a urmat pe Isus însoțindu-l înȚara Sfântă și propovăduindu învățăturile Domnului. Nu s-a lepădat de Mântuitor în Săptămâna Patimilor, iar după ce Mântuitorul a înviat și s-a înălțat la cer a continuat să împărtășească învățăturile creștine, ajungând și pe teritoriul României, în zona Dobrogei. Sfântul Andrei a răspândit cuvântul Domnului până la finalul vieții, când a sfârșit răstignit cu capul în jos pe o cruce sub formă de X. Moartea sa nu a pus capăt și învățăturilor sale, care au rămas vii în inimile românilor până în ziua de azi. 

Sfântul Andrei. Data când îl sărbătorim

Sfântul Andrei este sărbătorit de creștinii din întreaga lume în fiecare an la data de 30 noiembrie. Anul acesta sărbătoarea cade într-o zi de luni. În 2021, sărbătoarea cade într-o zi de miercuri. În anul 1997, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat pe Sfântul Andrei drept “ocrotitorul României”. Apoi, în 2001 a hotărât ca ziua de 30 noiembrie, sărbătoarea Sfântului Andrei, să fie cinstită ca sărbătoare bisericească națională a României. Astfel, exact înainte cu o zi înainte de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, care aniversează formarea statului național unitar, poporul român are și o zi națională creștină.

Zi liberă de Sfântul Andrei

Conform legii, ziua de 30 noiembrie, când îl sărbătorim pe Sfântul Andrei, este zi liberă. Românii vor avea parte astfel de o minivacanță, căci și ziua de 1 decembrie este tot liberă. Practic, în acest an, cele două sărbători vin imediat după weekend. La anul însă, Sfântul Andrei va cădea într-o zi de miercuri, iar 1 decembrie, ziua următoare,joi. Dacă se va face punte și cu ziua de vineri, vom fi foarte norocoși căci vom avea parte de 5 libere: miercuri, joi, vineri, sâmbătă și duminică. 

traditii-sf-andrei.jpg

Femeie care pune usturoi la geam
Usturoiul păzește casa de strigoi

Sfântul Andrei. Tradiții și superstiții 

  • Denumită și Noaptea Strigoilor, ziua Lupului sau Godinetul șchiop, noaptea zilei de 30 Noiembrie a dat naștere la numeroase superstiții ce au devenit apoi obiceiuri. În calendarul popular sărbătoarea mai este denumită și Sântandrei Cap-de-Iarnă, scrie site-ul folclor-romanesc.ro. Această noapte mai este cunoscută și dreăt Halloween-ul românesc, deoarece legendele și poveștile din bătrâni vorbesc despre sufletele celor morți, strigoi, vârcolaci și spirite malefice.
  • În noaptea de Sfântul Andrei, există superstiția că lupul îşi poate îndoi gâtul, “își vede coada”, devine mai sprinten şi prada nu-i mai poate scăpa nicicum. 
  • Tot acum spiritele morților se amestecă printre cei vii. Este un timp nefast în care strigoii ies din cimitire şi pocesc oamenii, le sug sângele, leagă sau iau potența bărbaților, “strica” taurii, fură sporul vitelor, se joacă cu urșii și lupii.
  • În ajun de Sfântul Andrei și ziua de 30 noiembrie este interzis să se lucreze în casă. Nu este bine să mature, să dai gunoiul afară din casă, să nu dai cu împrumut nimic și nici măcar să nu dai de pomană.
  • Se spune că Sfântul Andrei împarte lupilor prada pentru iarna ce vine.
  • Făcându-se semnul crucii, se ung cu usturoi poarta, ferestrele, ușile, clanțele, hornurile, scările, boii și vacile la coarne, cleștele, mobila și toporul.
  • La țară se astupă hornul sobei, fereastra și pragul ușilor, pentru a îndepărta strigoii. Se consumă usturoi, se unge cu el pe frunte, pe piept, pe spate, pe la încheieturile trupului. 
  • Pentru ca spiritele rele să nu se cuibărească în casă, toate oalele și cănile trebuie întoarse cu gura în jos. 
  • Sunt cunoscute de asemenea, din diferite zone ale țării, practici de previziune meteorologică pentru anul care va veni. De Sfântul Andrei se folosesc 12 cepe aferente fiecărei luni ale anului, puse la loc sigur şi lăsate până la Crăciun. Cepele care s-au stricat indică lunile ploioase ale anului. Cele încolțite profețesc luni favorabile rodului.
  • La Sântandrei se consumă Covașa, o băutură fermentată rituală preparată din mălai și făină sau din mălai de porumb sau mei, mai ales în zona de est a țării. Covașa se împărțea la vecini pentru ca vacile să fie lăptoase, iar laptele să fie smântânos. În Moldova se credea că fiecare om trebuia să bea covașă, în această zi, pentru a fi ferit de strigoi.
  • De Sfântul Andrei, fetele făceau un colac din aluat dospit în mijlocul căruia puneau un cățel de usturoi. Colacul astfel preparat era lăsat timp de o săptămână la loc călduros. Dacă usturoiul încolțea, fata avea noroc. O altă metodă de a aprecia viitorul era cea în care se măsurau 9 ceșcuțe de apă într-o strachină care se punea la icoană. A doua zi se verifica nivelul apei: dacă era mai multă, măcar cu o picătură, fata respectivă era norocoasă.
  • Tot în ajunul Sfântului Andrei se pune grâu la încolțit. Dacă până în seara Anului Nou grâul va crește înalt și frumos, anul viitor va fi îmbelșugat. 
  • Se pregătesc bucate cu mult usturoi, se pune un ram de măr sau de vișin în apă, iar dacă înflorește până la Sfântul Vasile, este semn că anul următor va fi un an rodnic.

lup-alb.jpg

Lup alb
Există foarte multe legende care amintesc de legătura misterioasă dintre Sfântul Andrei și lupi

Sfântul Andrei și Legenda Lupului Alb

Una dintre legende spune că atunci când a ajuns în Dobrogea, Apostolul Andrei s-ar fi rătăcit prin pustietate într-o noapte furtunoasă. Atunci i-a apărut în drum o haită de lupi, care nu l-au atacat pe creştin, ci l-au ajutat să se adăpostească. Şeful haitei, un lup uriaş, alb, l-a condus pe sfânt până la peştera care astăzi îi poartă numele şi unde se spune că „Întâiul Chemat” a propovăduit credinţa în Hristos printre geţii din vecinătate. Iată de ce în multe locuri din ţară, sfântului Andrei i se mai spune şi Apostolul Lupilor. O altă legendă povestește că pe vremea dacilor trăia un cioban pe nume Leandru a cărui turmă de oi nu era niciodată atacată de lupi. Se pare că în credința populară ciobanul era chiar Sfântul andrei, Numele lui Leandru apare și altă poveste care vine din munții orăștiei. Sihastrul Leandru era un preot al lui Zamolxe, avea părul lung și alb și trăia în munți, împreună cu lupii. Când Sarmizegetusa a fost atacată de romani, Sihastrul Leandru a fost transformat de Marele Zeu într-un lup, alb, uriaș. El a unit toți lupii din ținut și au pornit să apere, împreună cu oamenii cetatea. După ce aceasta a căzut în mâinile dușmanilor, lupii au părăsit ținuturile pentru totdeauna.

Câți români își serbează onomastica și cui spunem la mulți ani 

Numele Sfântului Andrei, cunoscut şi ca „Apostolul Românilor” este purtat de aproape 800.000 de români, jumătate dintre aceştia fiind bărbaţi. Iată câteva nume derivate din numele Andrei: Andreea, Andra, Andrada, Andraș, Andruș, Andruța, Andreas, Andrias, Andries, Andru, Andreiu, Endre, Deia, Deea. Din totalul sărbătoriților aproape 350.000 sunt bărbați și au numele Andrei și peste 250.000 sunt femei și au numele Andreea.

Loading...