Regina Maria a fost primul „cap încoronat” care a apărut într-o reclamă

regina-maria-pictura.jpg

Regina Maria avea mareția unui veritabil „cap încoronat”, așa cum apare si in pictura realizata de Philip de Laszlo
Regina Maria avea măreția unui veritabil „cap încoronat”, așa cum apare și în pictura realizată de Philip de Laszlo
Foto: en.wikipedia.org/philip de laszlo

Pe 18 iulie s-au împlinit 81 de ani de la moartea celei mai emblematice figuri, probabil, a monarhiei române, Regina Maria. Spirit liber, personalitate uriașă, ea și-a fascinat contemporanii, nu doar din țară, ci din întreaga lume. Popularitatea la scară aproape mondială a Reginei Maria a făcut ca ea să devină, practic, primul „cap încoronat” care a apărut ca celebritate într-o reclamă comercială. Era anul 1925 când Regina României și-a dat acceptul ca imaginea ei să fie folosită de compania producătoare a cremelor Pond’s.

Regina Maria, soția Regelui Ferdinand, a fost considerată cea mai frumoasă regină a timpului, dar a fost supranumită și „soacra Balcanilor”, două dintre fetele ei, Elisabeta și Maria, măritându-se cu prinții moștenitori ai Greciei, respectiv Iugoslaviei, ele însele devenind ulterior reginele acelor țări. Regina era în prim-planul vieții politice, dar și mondene, europene. Iată de ce, în 1925, pe fondul scăderii vânzărilor, compania producătoare a cremelor Pond’s s-a gândit să folosească figuri feminine faimoase pentru promovarea produselor sale. Astfel, la solicitarea agenției americane J.W. Thompson, Regina Maria a fost prima care a răspuns solicitării firmei, ea realizând şi primul “testimonial” din istoria publicităţii. Cu alte cuvinte, ea a acceptat să adreseze un mesaj prin care lăuda virtuţile cremei “Pond’s Cold”, publicat în paginile publicitare ale unor reviste pentru femei. Toate însoțite de imaginea Reginei, aflată în acel moment în culmea gloriei sale.

„Nici o femeie nu e atât de sus plasată, încât să-şi permită să-şi neglijeze aspectul. Imaginea personală este vitală pentru succesul ei şi nu poate îngădui ca semnele obişnuite de oboseală să se vadă pe chipul ei. Sunt încredinţată că frumuseţea poate fi menţinută prin folosirea zilnică a cremelor Pond’s”. Acesta era îndemnul reginei către femei, promovând astfel virtuţile renumitei firme producătoare de creme de îngrijire. Plata pentru regala publicitate a constat în oferirea de creme, drept cadou, suveranei României. Astfel, Regina Maria a devenit, practic, primul membru al unei Case Regale care a acceptat să apară ca celebritate într-o reclamă comercială. Plata pentru regala publicitate a constat în oferirea de creme, drept cadou, suveranei României. 

regina-_maria-crema-ponds.png

Reclama pentru cremele Ponds a aparut în mai multe reviste americane, continând si primul „testimonial” din istoria publicitatii, un fel de marturie favorabila unui produs, scris de Regina Maria
Reclama pentru cremele Ponds a apărut în mai multe reviste americane, în 1925, conținând și primul „testimonial” din istoria publicității, un fel de mărturie favorabilă unui produs, scris de Regina Maria

A devenit adepta religiei Baha’i

Unul dintre aspectele mai puţin cunoscute ale vieţii Reginei Maria a fost apropierea sa de religia Bahá’i, o credinţă născută în secolul al XIX-lea de către Mirza Husayn-Ali, supranumit Baháullah, adică “slava lui Dumnezeu”.  Născută şi crescută în credinţa anglicană, specifică Angliei, țara ei natală, Maria s-a convertit la ortodoxie la 26 martie 1926. Era o formulă necesară, dat fiind că una din condiţiile Constituţiei ţării noastre era că urmaşii ei şi ai regelui Ferdinand, soţul ei, trebuiau să fie ortodocşi. Dar 1926 i-a adus şi întâlnirea cu jurnalista americană Martha Root, care i-a dăruit cărţi cu învăţăturile fondatorului religiei Bahá’i. „De curând am căpătat o mare speranţă de la cineva, Abdul-Baha (n.r. – fiul şi continuatorul lui Baháullah). Am găsit în mesajul său, ca şi în mesajul de credinţă al tatălui său, deplina împlinire a dorinţei mele de religie adevărată”, scria regina în jurnalul ei. De altfel, în același an, ea avea să efectueze o triumfală vizită în SUA, fiind primul „cap încoronat” ce călca pe pământ american. Dar iubirea ei pentru România a fost mai puternică decât căutările vremelnice ale unor răspunsuri la problem religioase: la moartea ei, conform propriei dorințe, a fost înmormântată în biserica episcopală de la Curtea de Argeș, inima fiindu-i dusă la Balcic, locul de care se îndrăgostise în a doua parte a vieții.
 

Loading...

Citește și

  • Castelul Regal din Mamaia a ajuns in paragina dupa ce, ani de zile, dupa 1990, a fost folosit ca restaurant sau club de noapte

    Castelul Regal din Mamaia, ridicat de Regina Maria între 1924-1926, zace în neglijență și uitare de mulți ani. Ajuns în proprietatea unei firme private printr-un contract anchetat la vremea respectivă de DNA, cu încălcarea dreptului de preempțiune al statului roman, somptuoasa reședință este, în sfârșit, revendicată de Ministerul Culturii și Identității Naționale care a înaintat o solicitare juridică de anulare a contractului din 2003, încheiat fără aprobarea Ministerului. Totul e ca demersul, chiar cu un success în instanță, să nu se încheie cu un eșec, așa cum s-a întâmplat în cazul sculpturii lui Brâncuși, „Cumințenia Pământului”.

  • regele ferdinand uniforma militara monarh

    Se împlinesc 91 de ani, astăzi, de la moartea Regelui Ferdinand, aceasta fiind și ziua în care Mihai I devenea Regele României, la doar 5 ani. În 20 iulie 1927, Regele Marii Uniri de la 1918 se stingea din cauza unei boli necruțătoare, la doar 62 de ani. Înconjurat de familie și plâns de un întreg popor. Click! îți spune cum s-au derulat ultimele ore din viața marelui rege al României.

  • Palatul Cotroceni a fost construit intre anii 1893-1896 ca resedinta pentru cuplul princiar Ferdinand si Maria, iar din 1991 gazduieste Muzeul National Cotroceni

    Istoria Curților Domnești și a Palatelor Regale din București nu ar fi completă fără Palatul Cotroceni, Cotroceniul fiind, de fapt, reședința din România cu cea mai îndelungată folosință, de la finalul secolului 17 și până azi, când găzduiește, într-o aripă nouă, sediul Administrației Prezidențiale. Dar palatul în care au locuit Regele Ferdinand și Regina Maria este, de fapt, clădirea ce adăpostește, din 1991, Muzeul Național Cotroceni.

  • Palatul Regal, așa cum arata prin anul 1900, fusese inaugurat de Carol I in 1885 si pastra pe latura din stanga vechea Casa Golescu

    La sosirea în România, în 10 mai 1866, unde fusese ales domnitor prin plebiscit, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, prințul german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen „moștenește” Casa Golescu drept loc al Curții Domnești. Clădirea, însă, nu era nici pe măsura statutului noului principe și nici pe cea a planurilor mărețe pentru viitorul țării pe care acesta le avea. Era nevoie de trecerea ei în epoca unui adevărat Palat Regal.