Mâncare de sărac într-o zi de gală. De ce mâncăm fasole de 1 Decembrie?

Românii se dau în vânt după iahnia de fasole cu afumătură (cârnați sau ciolan). Nici preparată de post această mâncare nu e rea. Merge ca unsă cu un pahar de țuică fiartă și cu meseni unul și unul. Un preparat ieftin și ușor de gătit, adus la desăvârșire în popotele militare, mâncarea de fasole a devenit tradițională de Ziua Națională. De ce și cine a impus-o în conștiința publică aflați mai jos.

Iahnia de fasole este un preparat simplu, dar care are secretele lui. Cei care se dau în vânt după ea știu că cel mai bun gust îl ia în cazanele popotelor, când e însoțită de afumătură. Mâncarea de fasole n-a fost o tradiție de 1 Decembrie, dar are toate șansele să devină (dacă nu cumva a făcut-o). Nici măcar un preparat exclusiv al Armatei Române nu poate fi numit, întrucât a intrat în cultura gastronomică românească de la unguri, nemți și turci.

Conform unor documente interne ale Armatei Române, publicate de revista Historia, fasolea era aliment de bază în meniul soldatului român, însă nu sub această prezentare. Un meniu din 1939, la două săptămâni de la semnarea mobilizării generale, ne arată ce li se pregătea soldaților care urmau să fie trimiși pe front. Cităm din documentele vremii, așa cum au fost prezentate de Historia:

22.09.1939. Dimineața: Ceai cu pâine; Prânz: Ciorbă de fasole; Seara: Fasole cu șuncă

23.09.1939. Dimineața: Ceai cu pâine; Prânz: Borș de carne cu fidea; Seara: Ciorbă de fasole cu șuncă

27.09.1939. Dimineața: Ceai cu pâine; Prânz: Ciorbă de fasole; Seara: Borș de cartofi cu arpacaș.

Observăm foarte clar că iahnia de fasole lipsește cu desăvârșire din meniul soldaților, fie din cauză că nu a intrat încă în „utilizarea” Armatei Române, fie că era prea „costisitoare” în acele vremuri de răstriște. În ciuda faptului că azi iahnia e considerată o mâncare a săracilor. Iahnia de fasole a intrat în uzul general pe filieră turcească (de la cuvântul yahni), însă a fost adaptată prin felul în care este gătit ciolanul care o însoțește. Nemții mănâncă ciolanul afumat cu varză sau cartofi, în vreme ce vecinii unguri îl preferă la rotisor.

Preparatul-minune nu se regăsește nici măcar în cărțile de bucate de la noi. Un culegător de obiceiuri gastronomice și preparate tradiționale românești, Radu Anton Roman, nu are nici un preparat cu acest nume în celebra sa carte „Bucate, vinuri și obiceiuri românești”.

Bun, și atunci de unde și până unde mâncăm noi fsole cu ciolan (sau cârnați) de Ziua Națională. Vă vine să credeți, dar de vină este... Andreea Esca. Da, știrista de la ProTV lansa în eter, pe 1 decembrie 2001, ideea că românii ar trebui să facă din fasolea cu cârnați un preparat de tradiție de Ziua Națională. Cu câteva zile înainte de 1 decembrie, postul de televiziune anunța că va sărbători Ziua Națională într-un mod neobișnuit: locuitorii Capitalei erau așteptați la „marea ciolaniadă”, o masă gratuită oferită săracilor constând în fasole cu ciolan. Succesul primei ediții a fost atât de mare, încât evenimentul a fost repetat. Ba, mai mult, el a fost preluat în anul următor și de primarii din București.

Secretele preparării iahniei de fasole

Cine mănâncă fasole cu ciolan cu acest prilej știe, probabil, că iahnia este mai bună dacă e gătită în cazane mari. De aceea fasolea preparată în popotele unităților militare este fără egal. Un alt secret al iahniei este alegerea fasolei, neapărat cu bob mare, de preferat albă și produsă în Româia. Pentru a se fierbe mai bine, fasolea se lasă la înmuiat în apă rece câteva ore, iar uneori chiar peste noapte. Ciolanul trebuie afumat cu fum natural (cum se face la țară). De asemenea, iahnia se asezonează cu mărar sau cu cimbru.      

Rețetă: fasole cu cârnați de 1 Decembrie - Adi Hădean

Ingredientele principale: fasole (e gata fiartă aici, v-am tot arătat fasole fierbând, nu cred că mai e cazul), cârnați, ceapă, usturoi, ardei, cimbru, slană.

V-am mai vorbit despre rolul cimbrului în fasole. Tot mai multă lume confirmă, cimbrul în fasole contribuie la scăderea efectului de seră și protejarea stratului de ozon. Cârnații trebuie să fie afumați și, dacă se poate, uscați (nu foarte uscați). Mâncarea asta începe cu slana, care se taie subțire și se toacă mărunțel, să se topească repede. Urmează legumele. Eu pun slana și legumele în tigaie în același timp. În felul ăsta mă asigur că grăsimea nu se încinge prea tare și că legumele mele se înmoaie fără să se ardă.

După ce se înmoaie legumele și slana s-a topit, adaug fasolea și cimbrul (sare și piper pun chiar la urmă). Pentru culoare, aromă și echilibru, pun patru linguri de suc de roșii. Las să clocotească două-trei minute. Între timp tai cârnații în rondele groase de un centimetru. Îi pun în mâncare, amestec vreme de un minut și sting focul. Dacă țin cârnații prea mult pe foc, se vor întări.

Asta-i mâncarea pe care o vom găti pentru orădeni pe 1 Decembrie.

 

Loading...