Hora Unirii – 7 lucruri pe care trebuie să le știe orice român

theodor-aman-pictura-hora-unirii-craiova-1857.jpg

Hora Unirii s-a jucat pentru prima oara in Craiova, la 9 octombrie 1857, moment imortalizat in pictura „Hora a Unirii la Craiova” de Theodor Aman
Hora Unirii s-a jucat pentru prima oară în Craiova, la 9 octombrie 1857, moment imortalizat în pictura „Horă a Unirii la Craiova” de Theodor Aman
Foto: wikipedia.ro

Hora Unirii este unul dintre simbolurile sărbătorii naționale prin care românii celebrează în fiecare 24 ianuarie Ziua Unirii Principatelor Române din 1859, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, în Moldova şi Muntenia. De acum 161 de ani, românii se prind, de la egal la egal, în hora unităţii naţionale şi, de la sine, le vin și ritmul şi versurile cu care se deschide celebra compoziție: „Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inima română!”.

Autorul inspiratelor versuri este o personalitate istorică a poporului român, poetul Vasile Alecsandri. Scriitor de mare sensibilitate, folclorist avizat, om politic, ministru şi diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, patriot şi personalitate marcantă a românilor, Vasile Alecsandri. Muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher, iar alăturarea lor a creat un adevărat imn național care e cîntat și dansat la sărbătoarea națională de Ziua Unirii, în fiecare 24 ianuarie, ce marchează dubla alegere ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, atât în Moldova, cât și în Țara Românească.

Hora Unirii - 7 lucruri pe care ar trebui să le știe orice român

  1. Tratatul de Pace de la Paris din martie 1856, ce a urmat Războiului Crimeii, pierdut de Imperiul Otoman, aducea în discuție, pentru prima oară, posibilitatea unirii celor două principate române sub garanția a șapte mari puteri europene
  2. Entuziasmat de idee unei posibile uniri, după deciziile luate la Paris, Vasile Alecsandri a publicat poezia cu titlul inițial „Hora Unirei”, la 9 iunie 1856, în „Steaua Dunării”, revista lui Mihail Kogălniceanu
  3. Alexandru Flechtenmacher, cel care a compus muzica, s-a născut la Iaşi în 1823, unde tatăl său, jurist sas, se stabilise. Dar, în perioada 1853-1858, deci chiar înaintea Unirii din 1859, Alexandru Flechtenmacher locuia şi lucra la Craiova
  4. Se pare că prima oară când s-a jucat Hora Unirii a fost, de fapt, la 9 octombrie 1857, cu un an și trei luni înainte de realizarea Unirii de la 1859, în Craiova, unde sentimentul unionist era foarte prezent. Scena a fost imortalizată de pictorul Theodor Aman în lucrarea „Horă a Unirii la Craiova”
  5. Alexandru Flechtenmacher avea 36 de ani când prietenul său, Vasile Alecsandri, i-a lăsat nişte versuri pentru care şi-ar fi dorit ca el să găsească o melodie potrivită. Compozitorul s-a aşezat la pian şi, până seara, melodia a fost gata
  6. Alexandru Flechtenmacher este considerat primul dirijor al teatrului românesc și autorul primei operete româneşti, „Baba Hârca“, a cărei premieră a avut loc pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Naţional din Iaşi. A fost și director la Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti, instituţie care a devenit ulterior Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.
  7. "Hora Unirii“ a ajuns imnul Unirii Principatelor Unite începând cu ianuarie 1859 și cea mai cântată melodie a vremii
  8. hora-unirii-sarbatoare_nationala.jpg

    Hora Unirii s-a jucat cu entuziasm, ca simbol al infratirii intre romani, in localitatile tarii, in fiecare 24 ianuarie si in perioada interbelica
    Hora Unirii s-a jucat cu entuziasm, ca simbol al înfrățirii între români, în localitățile țării, în fiecare 24 ianuarie și în perioada interbelică
    Foto: adevarul.ro

Hora Unirii, versurile poeziei

Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inimă română,
Sa-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!

Iarba rea din holde piară!
Piară duşmănia-n ţară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori şi omenie!

Măi muntene, măi vecine
Vino să te prinzi cu mine
Şi la viaţă cu unire
Şi la moarte cu-nfrăţire!

Unde-i unul nu-i putere
La nevoi şi la durere
Unde-s doi puterea creşte
Şi duşmanul nu sporeşte!

Amândoi suntem de-o mamă
De-o făptură şi de-o seamă,
Ca doi brazi într-o tulpină
Ca doi ochi într-o lumină.

Amândoi avem un nume,
Amândoi o soarta-n lume.
Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,
În noi doi un suflet bate!

Vin' la Milcov cu grăbire
Să-l secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,

Şi să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frăţească
Pe câmpia românească!

Hora Unirii, jocul ei, un prilej de unitate pentru români

Începând cu primele jocuri ocazionate de apariția poeziei și a muzicii pentru Hora Unirii, compoziția a fost prilej de manifestare a unității celor „de-o mamă, de-o făptură și de-o seamă”, adică a românilor din provinciile istorice. Pașii dansului sunt simpli și mai puțin importanți, esentialul fiind „să dăm mână cu mână”, într-un veritabil lanț uman circular care se mărește pe măsură ce participanții la horă se înmulțesc. În 24 ianuarie 2006, la Slatina, Hora Unirii jucată acolo a intrat chiar și în Guinness Book (Cartea Recordurilor) drept cea mai mare horă jucată vreodată, la ea participând, timp de 45 de minute, nu mai puțin de 13.828 de persoane care au înfruntat gerul de minus 13 grade. 

 

Loading...

Citește și

ClickPoftaBuna.ro 0 ClickPoftaBuna.ro 1
3
ClickPoftaBuna.ro : 1