Ești interesat de regalitate? Uite cum poți cumpăra obiecte la licitație

buletinul-instructiunii-publice-exemplar-unic-900_euro.jpg

Buletinul Intructiunii Publice este un exemplar unic, el fiind scos la licitatie incepand cu suma de 900 de euro
Buletinul Intrucțiunii Publice este un exemplar unic, el fiind scos la licitație începând cu suma de 900 de euro
Foto: historic.ro

Joi, 30 mai, de la ora 19.00, va avea loc debutul Casei de Licitații Historic, ce se prezintă drept „singura casă de licitații dedicată bibliofiliei, fotografiilor istorice și documentelor de epocă”.

Evenimentul va avea loc în sediul din Intrarea Amzei, nr.2, pasionații domeniului putând fi martorii sau chiar cumpărătorii pieselor ce vor fi cuprinse în cadrul unei licitații ce se va desfășura sub numele generic de „Regalitatea românească. Istorie și valoare”. Sute de obiecte de mare excepție având direct sau indirect legătură cu Monarhia Română vor fi licitate cu această ocazie.

invitatie-botez-viitoarea-regina-maria-1875-unicat-mondial.jpg

Invitatia la botezul viitoarei Regine Maria a Romaniei, desfașurat la Castelul Windsor, in 15 decembrie 1875, este singurul exemplar ramas pe plan mondial
Invitația la botezul viitoarei Regine Maria a României, desfășurat la Castelul Windsor, în 15 decembrie 1875, este singurul exemplar rămas pe plan mondial
Foto: historic.ro

Unicul exemplar din invitația la botezul viitoarei Regine Maria pornește de la 1.500 euro

Una dintre piesele de excepție este invitația la botezul viitoarei regine Maria a României, tipărit color pe hârtie, datat 15 decembrie 1875. La ceremonia de botez a Mariei Alexandra Victoria, fiica ducelui și a ducesei de Edinburgh, nepoata împărătesei Victoria, viitoarea Regină Maria a României, desfășurat în Castelul Windsor, a participat un public restrâns la membrii familiei. Familia a stabilit cinci nași. Invitația era realizată pe o hârtie fină, decorată pe margini cu un motiv floral în filigran. În planul central, stema de stat a Imperiului britanic domină. Pe laterale se găsesc două tipuri de monograme. Una dintre ele îi aparținea noului născut, Maria Alexandra Victoria. Cea de a doua este compusă din monograma tatălui, Alfred de Saxa-Coburg și Gotha, duce de Edinburgh, fiul împărătesei Victoria a Marii Britanii, și mamei, Maria Alexandrovna Romanova, fiica împăratului Rusiei Alexandru al II-lea. E vorba de o raritate absolută, piesa reprezintă singurul exemplar aflat în România. Însă, până acum, nu a fost identificat vreun alt exemplar nici în străinătate. Prețul de pornire al licitației este de 1.500 de euro.

carol_i-rege-romania-uniforma-semnatura-olografa-1885.jpg

Fotografia Regelui Carol I este speciala prin existenta semnaturii olografe a primului Rege al Romaniei
Fotografia Regelui Carol I, datată aproximativ din anul 1885, este specială prin existența semnăturii olografe a primului Rege al României
Foto: historic.ro

Fotografia Regelui Carol I, cu semnătura olografă a acestuia, licitată de la 500 euro

Fotografia Regelui Carol I, în ținută marțială, realizată în faimosul atelier Mandy, București, în jurul anului 1885, poate chiar 1886, gândindu-ne la faptul că acela a fost anul în care s-au sărbătorit 20 de ani de domnie. O ocazie ideală pentru realizarea unei asemenea imagini, știut fiind faptul că Regele Carol I era un personaj discret, neplâcându-i să se lase fotografiat. Piesa este rară datorită semnăturii olografe a regelui. Rama este din lemn, decorată cu o ghirlandă formată din elemente vegetale stilizate.Licitația pentru această frântură din istoria Regalității începe de la suma de 500 de euro.

O altă piesă remarcabilă prezentă în evenimentul din 30 mai este Buletinul Instrucțiunii Publice 1865-1866. Prețul de pornire al licitației pentru acest exemplar bibliofil și unic este de 900 de euro. Volumul a fost realizat în 1867 de către librarul și legătorul de cărți Ion Buznea pentru a fi inclus printre obiectele cu care Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, titulatura oficială a României în acel moment, au participat la Expoziția Universală de la Paris din 1867. Această participare a declanșat o adevărată furtună diplomatică deoarece România nu era încă independentă și, prin urmare, nu avea dreptul la un pavilion propriu în cadrul expoziției. Cu toate acestea, datorită susținerii politice a împăratului Napoleon al III-lea al Franței, România a obținut un pavilion separat de acela al Imperiului Otoman, puterea suzerană, ceea ce a determinat protestele acestuia. Guvernul român a organizat în mod special această participare. Au fost solicitate obiecte atât din partea instituțiilor publice, cât și din partea particularilor. Ion Buznea a considerat de datoria lui de cetățean să contribuie cu mijloacele sale la reușita pavilionului românesc. Volumul cuprinde în spațiul șnitului desenele principelui domnitor Carol, al stemei țării, harta României și semnătura "Ion Buznea relieur". Realizatorul acestui exemplar unic și deosebit a fost recompensat de juriul Expoziției Universale prin acordarea unei medalii.

Loading...

Citește și

  • Carol I, asa cum arata la 27 de ani, in 1866, cand devenea principe al Romaniei

    Povestea zilelor de 10 mai începe o dată cu venirea în România (sau Principatele Unite, așa cum era denumirea oficială pe atunci) a prinţului Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, desemnat prin plebiscitul din 2 aprilie 1866 ca domnitor al României. El îi urma lui Alexandru Ioan Cuza, cel înlăturat din domnie la 11 februarie în acelaşi an. Aveau să urmeze 48 de ani de domnie glorioasă, ce au însemnat nu doar modernizarea țării și introducerea unui spirit de ordine acolo unde domnea haosul, ci și cucerirea independenței naționale, dar și proclamarea țării ca Regat al României, Carol I devenind primul ei rege. Vreme de 81 de ani, între 1866 și 1947, 10 mai a reprezentat și Ziua Națională a României.

  • Regele Carol I, fotografie de epoca

    Întemeietorul Casei Regale a României, Carol I, n-a fost niciodată un tip vorbăreț. Dimpotrivă, își calcula cu grijă nu doar cuvintele, ci și aparițiile sale publice, acordând o atenție sporită protocolului. Și asta într-o țară destul de puțin obișnuită cu aplicarea regulilor și acum 150 de ani, și astăzi. Click.ro îți prezintă azi conținutul celui din urmă interviu al primului nostru rege. El a fost acordat la finele lunii martie 1914 corespontului ziarului francez ”Le Matin”, Stephane Lauzanne. Interviul avea să fie reluat în ziarul ”Adeverul” din 1 aprilie 1914 și a stârnit destule reacții, unele negative, ca cele din presa bulgărească. Destinul a dorit ca acest interviu, acordat cu circa trei luni înainte de declanșarea celui dintâi război mondial (1914 – 1918), să fie cel din urmă al suveranului care avea să părăsească această lume la sfârșitul lunii septembrie.

  • Castelul Regal din Mamaia a ajuns in paragina dupa ce, ani de zile, dupa 1990, a fost folosit ca restaurant sau club de noapte

    Castelul Regal din Mamaia, ridicat de Regina Maria între 1924-1926, zace în neglijență și uitare de mulți ani. Ajuns în proprietatea unei firme private printr-un contract anchetat la vremea respectivă de DNA, cu încălcarea dreptului de preempțiune al statului roman, somptuoasa reședință este, în sfârșit, revendicată de Ministerul Culturii și Identității Naționale care a înaintat o solicitare juridică de anulare a contractului din 2003, încheiat fără aprobarea Ministerului. Totul e ca demersul, chiar cu un success în instanță, să nu se încheie cu un eșec, așa cum s-a întâmplat în cazul sculpturii lui Brâncuși, „Cumințenia Pământului”.

  • principele Nicolae, aniversare, 34 de ani

    Astăzi, 1 aprilie, Nicolae Medforth-Mills sau, așa cum continuă să-i spună admiratorii lui, Prințul Nicolae, împlinește 34 de ani. Este nepotul cel mai mare al fostului suveran, Mihai I, fiind fiul Principesei Elena și al profesorului de geografie, Robin Medforth-Mills. Povestea lui ar putea deja fi scenariul unui film, cu treceri de la extaz la agonie, povești de iubire, dar și de trădare, intrigi și conspirații.