Emoționant. Cum sună poeziile scrise în gând de Corneliu Coposu

coposu-corneliu-pntcd.jpg

seniorul corneliu coposu 24 de ani de la moartea sa
În pușcăriile comuniste, Seniorul Corneliu Coposu a scris, în minte, tratate de drept, o Constituţie a României, iar în clipele de dor a scris şi poezii
FOTO: historia.ro

În cei 17 ani de detenţie în închisorile comuniste, Corneliu Coposu a căutat să rămână întreg la minte printre torturi şi chinuri greu de imaginat. Pentru asta a scris, în minte, tratate de drept, chiar şi o Constituţie a României, iar în clipele de dor a scris şi poezii. Poeziile gândite de Corneliu Coposu în închisoare au fost publicate într-un volum ce a fost lansat la 24 de ani de la moartea sa.

17 ani de detenţie în cele mai cumplite condiţii a îndurat Corneliu Coposu, condamnat de comunişti pentru "înaltă trădare a clasei muncitoare" şi pentru "crimă contra reformelor sociale" la închisoare silnică pe viaţă.

O bună parte din perioada în care a fost închis s-a aflat la celebra puşcărie de la Râmnicu Sărat, acolo unde sub conducerea torţionarului Alexandru Vişinescu fusese creat un sistem de tortură aproape infailibil, care făcea să cedeze şi cele mai rezistente organisme şi minţi, scrie adevarul.ro.

Corneliu Coposu, 17 ani de detenţie

Dincolo de torturile fizice la care erau supuşi, deţinuţii erau condamnaţi la o izolare extremă, fiind singuri în celule reci şi umezi, fără lumină naturală şi fără dreptul se a sta aşezaţi pe pat decât opt ore, când dormeau.

În rest, erau siliţi să stea în picioare. Corneliu Coposu povestea, după Revoluţie, că în ultimii opt ani de detenţie nu mai vorbise deloc şi că aproape uitase să vorbească, iar vocea îi pierise de tot.

Istoricul Marin Pop spune că, pentru a nu-şi cădea pradă nebuniei în acele crunte împrejurări, Corneliu Coposu a apelat la un ”truc” care să-i ţină mintea ocupată constant: a compus, în minte, tratate de drept - fiind de formaţie jurist, a scris - tot în minte, pentru că nu avea voie sau cu ce să scrie - un proiect de Constituţie. Nu în ultimul rând, a scris şi poezii.

Poezii scrise în gând de Corneliu Coposu

”Sunt două poezii despre care se ştie. Una - adresată surorilor lui şi alta - ”Rugă” - o pledoarie pentru iertare, ambele concepute în închisoare. După eliberare, surorile lui au fost cele care au aşternut versurile pe hârtie”, explică istoricul Marin Pop, citat de adevarul.ro.

Vă redăm, mai jos, versurile adresate în 1959, din celula sa, surorilor, mesajul fiind cutremurător şi emoţionant în acelaşi timp: dragostea necondiţionată şi garantată pe care le-o purta surorilor sale, şi ele lui, i-au luminat nopţile negre ale lungilor ani de detenţie.

”Surori cu surâsuri senine, trecute prin mari vitregii

Cu suflete albe, veline, cu farmec de dulci nostalgii

Vă caută clipa pustie, încrederea plină de dor,

Şi ancora gândului, vie, în neostenitul ei zbor.

 

Lumina privirilor voastre străbate duios depărtări,

Cu sprijinul dragostei noastre, în noaptea de mari încercări

Îmi caut în freamăt bodina şi grabnic mă-ntorc înapoi,

Pe drum de-amintiri, în grădina trecutului, plină de voi.

 

Cât dealul de-ar fi suferinţa, nădejdea cât bobul de mei,

Frăţia susţine credinţa şi dă aşteptării temei.

Când filmul din cuget revine, pe fir de răboj vieţuit,

Adun, împăcat lângă mine, imagini de nepreţuit,

 

Tandreţea mea blândă şi caldă, în daruri rodite de gând.

Statornice inimi curate, ce bateţi la fel cu a mea,

Vă cheama iubirea de frate, din temniţa aspră şi grea!”

Tot din spatele gratiilor de la Râmnicu Sărat, Seniorul scrie şi poezia ”Rugă”, care s-a bucurat, în perioada post-comunistă, de notorietate, după ce a fost pusă pe note de Valeriu Sterian:

”Rugă

Cerne, Doamne, liniştea uitării

Peste nesfârşita suferinţă

Seamănă întinderi de credinţă

Şi sporeşte roua îndurării.

Răsădeşte, Doamne, dragostea şi crinul

În ogorul năpădit de ură

Şi aşterne peste munţi de zgură

Liniştea, iertarea şi seninul.”

Poeziile gândite de Corneliu Coposu în închisoare au fost publicate într-un volum ce a fost lansat la 24 de ani de la moartea sa, luni, 11 noiembrie.

De ce a ajuns Corneliu Coposu în pușcărie

Corneliu Coposu a trecut prin închisorile şi lagărele de muncă: MAI Bucureşti, Malmaison, Piteşti, Văcăreşti, Craiova, Jilava, Capu Midia, Bragadiru, Popeşti-Leordeni, Rahova, Gherla, Aiud, Râmnicu-Sărat.

  • În iulie 1962, la expirarea pedepsei, i se stabileşte domiciliu obligatoriu în Bărăgan, în localitatea Rubla, până în 1964.
  • Secretar al lui Iuliu Maniu, apoi secretar general adjunct al Partidului Naţional Ţărănesc, Coposu a fost arestat la 14 iulie 1947.
  • În mai 1950, după trei ani de la  momentul arestării, printr-o decizie a MAI, pe baza decretului 6/1950, primeşte o condamnare de 24 luni, majorată apoi cu încă 24 luni.
  • Abia după şapte ani de detenţie este judecat şi condamnat de către Tribunalul Militar Bucureşti la 15 ani muncă silnică pentru „activitate intensă contra clasei muncitoare” (art. 193/CP).   
  • În aprilie 1964 a fost pus în libertate, după 17 ani de detenţie. A fost angajat ca muncitor necalificat la Întreprinderea de Construcţii-Montaj Bucureşti, atelierul de tâmplărie mecanică.

Citește și:

Torționarul Vișinescu vrea acasă

Vă mai amintiți? Cum trăiau românii în comunism

Loading...

Citește și

  • Corneliu Coposu a fost presedintele PNTCD pentru aproape 6 ani si a fost supranumit Seniorul

    Acum 105 ani, la 20 mai 1914, se năștea cel care avea să fie Corneliu Coposu, simbol al Partidului Național Țărănesc, secretar personal al marelui lider politic, Iuliu Maniu, el însuși devenind, după 1990, președintele istoricului PNȚ, redenumit Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat, PNȚCD. Fost campion la haltere, dar și deținut politic vreme de 17 ani în pușcăriile comuniste, Corneliu Coposu a rămas în memoria colectivă drept un apărător înfocat, dar înțelept al democrației și o adevărată emblemă a luptei anticomuniste, atât înainte de 1990, cât și după aceea. Pe bună dreptate, în anii de după prăbușirea regimului ceaușist, a fost supranumit și „Seniorul”.

  • proteste

    Protestele masive din ultima săptămână, după adoptarea de către Guvernul Grindeanu a controversatei ordonanțe de urgență pentru modificarea Codurilor Penale, au impresionat o lume întreagă. Presa internațională a vorbit despre o nouă cultură a protestului, inițiată în România, în vreme ce o parte a presei de la noi și-a exprimat reținerea față de numărul real al manifestanților.