Efectele violenței în școli. Cum își aleg agresorii victimele

Ultima actualizare:

    Specialiştii afirmă că agresorii hărţuiesc întotdeauna persoanele pe care le consideră vulnerabile, atât fizic, cât şi psihicFOTO: adevarul.ro
Specialiştii afirmă că agresorii hărţuiesc întotdeauna persoanele pe care le consideră vulnerabile, atât fizic, cât şi psihicFOTO: adevarul.ro

Un fenomen ia amploare: violența în școli. Se bat elevii între ei, se bat și cu profesorii, iar tot mai mulți părinți ”își fac dreptate” cu școlarii și profesorii. Specialiștii îi spun bullying și au făcut portretul victimelor sigure. Efectele violenței în școli.

Specialiştii afirmă că agresorii hărţuiesc întotdeauna persoanele pe care le consideră vulnerabile, atât fizic, cât şi psihic, deoarece în spatele comportamentului de tip bullying există o stimă de sine scăzută şi frustrări pe care încearcă să le compenseze prin agresivitate.

Bullying-ul este un fenomen cunoscut de decenii întregi, reprezintă o formă de abuz emoţional şi fizic asupra copiilor de către alţi copii şi se manifestă foarte des în mediul şcolar, scrie adevarul.ro.

De câţiva ani, expansiunea fără precedent a reţelelor sociale online a mutat acest fenomen traumatizant pentru copii şi adolescenti în mediul virtual.

Din nefericire, România ocupă locul trei la nivel european privind bullying-ul, iar aproape 400.000 de elevi sunt ameninţaţi cu bătaia şi 220.000 sunt bătuţi în mod repetat de colegi, potrivit studiului naţional al Organizaţiei Salvaţi Copiii.

Psihologul Lenke Iuhoş consideră că efectele bullying-ului asupra sănătăţii psihice a copiilor, în special asupra copiilor din Generaţia Z (care au prins o parte din copilărie în afara „lumii digitale“), pot varia de la forme mai puţin grave la forme extrem de grave, cum ar fi: insomnia, ticurile, anxietatea, tulburările de comportamente, instabilitate alimentară, uneori şi crizele de identitate, multiplicate şi de gânduri de adicţii, scrie adevarul.ro.

Ce este bullying-ul

În societatea modernă, hărţuirea fizică nu mai este aşa răspândită precum în trecut, iar abuzul emoţional este cel care defineşte, în mare parte, aspectele bullying-ului prin: folosirea etichetelor, ameninţărilor, umilirii, jignirilor, răspândirii de zvonuri false, spun specialiștii.

Motivele pentru care elevii hărţuiesc şi agresează alţii elevi sunt dorinţa a fi populari, de a fi respectaţi de restul grupului.

Cum își aleg agresorii victimele

  • De cele mai multe ori, elevi supraponderali sau subponderali, elevi care poartă ochelari, cei care au o stimă de sine scăzută, cei care sunt vulnerabili si nu se pot apăra singuri sau cei care fac parte din familii cu situaţii financiare precare sunt «ţintele» agresorilor, scrie adevarul.ro.
  • De cealaltă parte, agresorii au temperament inflexibil, nu sunt empatici, ba chiar se bucură când fac rău celorlalţi şi epatează cu această lipsă de empatie, crezând că este cheia popularităţii în societate.
  • Fenomenul este destul de grav, escaladează de la an la an şi de la generaţie la generaţie, iar în cazul Generaţiei Alpha putem observa că indicele de empatie este mult mai scăzut decât în cazurile generaţiilor anterioare.
  • Specialiștii spun că se impune introducerea unei discipline care să abordeze inteligenţa emoţională, deoarece copiii din ziua de azi reuşesc tot mai greu să-şi managerieze emoţiile, simţirile, reacţiile.

Citește și:

Campanie anti-bullying. „Fii prietenos, nu răutăcios”

Copilul tău este umilit la şcoală? Iată cum îl ajuţi!

image
image
image
image
image
image
Baie sare wuhaus com jpg
Eliminarea palmierilor plantați de Primăria Sectorului 3 în Piața Unirii din București. FOTO Inquam Photos / Sabin Cîrstoveanu
Captură de ecran din 2024 03 28 la 19 59 14 png
Gorj 1 jpg
sofer jpg
regele carol i wiki Descopera jpg
alba renai jpg
431583518 952319999577748 595215102330126423 n jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net