Ea a făcut veşmântul pe care îl va purta Papa Francisc

v17-actu-3-papa2-1col.jpg

Cristina Sabău-Trifu, din Satu Mare, a folosit o pânză specială, fire de mătase şi colaje pictate pentru a realiza hainele Suveranului Pontif
Fotografii: Arhivă personală Cristina Sabău-Trifu
Citeste tot despre: 

Proiect migălos! Veşmântul pe care Papa Francisc îl va purta în timpul vizitei la Şumuleu Ciuc (Harghita) a fost creat de Cristina Sabău-Trifu, din Satu Mare. De profesie artist plastic, ea a finalizat veşmântul pe data de 19 mai. Sătmăreanca a început să lucreze de la finalul lunii ianuarie, la rugămintea celor din comitetul de organizare a vizitei Suveranului Pontif la Şumuleu Ciuc.

A lucrat patru luni! Veşmântul pe care Papa Francisc îl va purta în timpul vizitei la Şumuleu Ciuc (Harghita) a fost realizat manual de Cristina Sabău-Trifu, designer sătmărean, după un plan original, aprobat de Vatican. Pe spatele veşmântului este inscripţionat, în limba maghiară, mesajul „Jarjunk Egyutt!” (n.r. - Să mergem împreună!), iar pe partea din faţă se află statuia Fecioarei Maria de la Şumuleu şi turlele bisericii din localitatea harghiteană. 

v27-actu-1-papa1-4col.jpg

Veşmântul Papei Francisc, o veritabilă operă de artă

„Haina Sfântului Părinte are la bază o stofă simplă, albă, comandată din Germania”, dezvăluie creatoarea veşmântului. “Pe această stofă pură, albă, urmează pe partea centrală, faţă-spate, o altă inserţie din ţesătură pe care am aplicat diferite colaje de material, din mătase, pictate de mine sau adunate de-a lungul anilor. În plus, am aplicat broderii cu fire de mătase, cu fire aurii. Valoarea plastică a lucrării este dată de petele de culoare, nuanţele care se îmbină, de liniile date de cusături, de suprafeţele brodate. Acestea aduc un plus de căldură creaţiei”, mai spune Cristina Sabău-Trifu.  

v37-actu-2-papa3-2col.jpg

Veşmântul Papei Francisc, o veritabilă operă de artă

Absolventă a Institutului de Arte Plastice “Ion Andreescu” din Cluj Napoca, Secţia Textile, sătmăreanca are o experienţă de 35 de ani şi, de-a lungul timpului, a creat sute de veşminte preoteşti. Pe lângă veşmântul Papei, artista din Satu Mare a confecţionat şi hainele episcopilor şi preoţilor pentru Sfânta Liturghie de pe 1 iunie, scrie adevarul.ro. 

„După ce am creat proiectul propriu-zis pentru Sfântul Părinte şi a fost trimis la Vatican, la câteva zile m-au sunat să mă roage să creez şi un alt model, care să poată fi fabricat în serie. Dacă veşmântul Papei este un produs unicat, lucrat manual, celelalte veşminte sunt după un desen de-al meu, imprimat şi cusut în serie, la o făbricuţă de pe lângă Miercurea Ciuc”, adaugă designerul.  

Cristina Sabău-Trifu arată că proiectul unicat la care i s-a dat posibilitatea să lucreze a reprezentat pentru ea punctul culminant al carierei. Sătmăreanca va participa cu grupul parohial de la Catedrala Romano-Catolică din Satu Mare la vizita Suveranului Pontif în Şumuleu Ciuc, pelerinajul fiind o recompensă sufletească pentru lunile muncite în vederea realizării veşmântului.  

De ce este România numită «Grădina Maicii Domnului»

În urmă cu 20 de ani, după aterizarea la București și după ce sărutase pământul țării ce-l primea ca oaspete, Papa Ioan Paul al II-lea a vorbit, în limba română, despre România ca despre „Grădina Maicii Domnului”. 

Afirmația lui Ioan Paul al II-lea nu a trecut neobservată, dar au existat voci care au pus aceste cuvinte de salut pe seama unor demersuri de factură diplomatică pe care un vizitator le face la adresa gazdei sale. Mai ales în condițiile în care, la 7 mai 1999, Ioan Paul al II-lea devenea primul papă din istorie ce vizita o țară creștină majoritar ortodoxă. 

v47-actu-icoana.jpg

Icoana Maicii Domnului de la Bisericani
Foto: doxologia.ro

Însă afirmația papei se bazează pe o poveste pe care istoricul Nicolae Iorga a inclus-o în lucrarea „Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a românilor”, apărută acum mai bine de un secol. În plus, sintagma „Grădina Maicii Domnului” era una care, prin tradiția lumii creștine ortodoxe, se referea direct la Muntele Athos. 

În 2018, actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, le spunea credincioșilor în predica rostită la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului din 15 august: „Prima dată România fusese numită «Grădina Maicii Domnului» în secolul al XV-lea de călugării de la Mănăstirea Bisericani din judeţul Neamţ. În secolul al XV-lea, unii călugări de la mânăstire voiau să plece la Muntele Athos, în Grecia. Maica Domnului li s-a arătat într-un stejar ale cărui rădăcini se află şi acum la Bisericani. (...) Acolo, din acest stejar, le-a spus călugărilor: «Nu mai mergeţi la Muntele Athos, pentru că şi aici este grădina mea». Şi de-atunci s-a spus că şi România este «Grădina Maicii Domnului»”, a spus public patriarhul. 

Loading...