Cele mai mari cutremure din România. Cel mai puternic a avut 7,7 pe scara Richter

cutremur_1977-bucuresti-blocul_dunarea.jpg

Luni, 4 martie, se împlinesc 42 de ani de la cutremurul devastator din 1977. Și cei care nu erau născuți atunci, se tem astăzi de sesimele din Vrancea care pot fi devastatoare
Luni, 4 martie, se împlinesc 42 de ani de la cutremurul devastator din 1977. Și cei care nu erau născuți atunci, se tem astăzi de sesimele din Vrancea care pot fi devastatoare
foto: historia.ro

Luni, 4 martie, se împlinesc 42 de ani de la cutremurul devastator din 1977. Seismele mari au lăsat urme adânci în sufletul şi amintirile românilor. Iată care au fost cele mai înfricoşătoare cutremure care s-au produs, de-a lungul vremii, în România. Cel mai teribil a avut magnitudinea 7,7 pe scara Richter.

Luni, 4 martie, se împlinesc 42 de ani de la cutremurul devastator din 1977. Și cei care nu erau născuți atunci, se tem astăzi de sesimele din Vrancea care pot fi devastatoare. Știu de la părinți, de la bunici care au povestit cum au supraviețuit unuia dintre cele mai puternice seisme din țara noastră.

Cele mai mari cutremure din România

Deseori, România a fost zguduită de cutremure puternice, aflându-se la intersecţia a trei plăci tectonice. Specialiștii au observat că numărul seismelor devine tot mai mare pe planeta noastră.  Între 1970 şi 2000 au fost doar şapte cutremure cu o magnitudine mai mare sau egală cu 8 şi nici un cutremur cu magnitudine mai mare de 9. În schimb, din 2001, până 2013 (în 11 ani şi jumătate), au avut loc 14 astfel de seisme, dintre care două peste 9 grade.

Cel mai mare seism din istorie a fost înregistrat în Chile și a avut o magnitudine de 9,5 grade pe scara Richter. Seismul, care a avut loc în Valdivia, la 22 mai 1960, a stârnit valuri de tsunami înalte de 25 de metri.

Cel mai teribil a avut 7,7 pe scara Richter

  • 29 august 1471. Este cel mai vechi dintre cutremurele cu dată certă. A avut o magnitudine estimată de 7,5 pe Richter şi s-a produs la o adâncime de 110 km, în Vrancea. A fost simţit în Moldova, Crimeea, Transilvania şi Ţara Românească. 
  • 24 decembrie 1605. Seism cu magnitudinea estimată de 7,1 pe Richter, produs la 150 km adâncime, în Vrancea. A zguduit tot Ardealul, având loc la ora 17.00. La Biserica Neagră din Braşov s-a prăbuşit o parte a bolţii. 
  • 19 august 1681. Cutremur de 7,1 pe Richter, produs la 150 km adâncime, în Vrancea. A fost simţit în Transilvania. La Braşov, clopotele bisericilor au bătut singure. 
  • 12 iunie 1701. Seism de 7,1 pe Richter, produs la 150 km adâncime, în Vrancea. A fost resimţit în Transilvania, Ţara Românească şi Moldova, până în Polonia. 
  • 6 11 iunie 1738. Cutremur de 7,7 pe Richter, produs la o adâncime de 130 km, în Vrancea. A avut loc în jurul prânzului, făcându-se resimţit în toată ţara până înspre Balcani. A avut efecte majore in special în Bucureşti, Iaşi, Focşani, Buzău şi Sfântu Gheorghe.
  • 6 aprilie 1790. Seism de 7,1 pe Richter, produs la adâncimea de 150 km, în Vrancea. Cutremurul s-a simţit în Bucureşti, Craiova, Chişinău şi în Ucraina.
  • 26 octombrie 1802. „Cutremurul cel Mare” a fost numit seismul de 7,9 pe Richter, care s-a produs la 150 km adâncime, în Vrancea, la ora 12.55. A fost resimţit de la Moscova şi Sankt Petersburg până în Constantinopol (Istanbul) şi Insula Itaka. Cea mai afectată zonă a fost cea de la Curbura Carpaţilor. Dionisie Ecleziarhul, călugăr, scria: „S-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din Bucureşti”. 
  • 26 noiembrie 1829. Seismul a avut 7,3 pe Richter şi s-a produs la 150 km adâncime, în Vrancea. S-a simţit de la Cluj-Napoca şi Bucureşti până la Kiev, Cernăuţi şi Ekaterinoslov. 
  • 23 ianuarie 1838. Seismul a avut 7,5 pe Richter, s-a produs în Vrancea, la ora 20.45. În Ţara Românească a provocat prăbuşirea şi avarierea gravă a 217 biserici, cele mai multe în Râmnicu Vâlcea şi Craiova. În Bucureşti, s-au prăbuşit 36 de clădiri inclusiv Hanul lui Manuc şi Biserica Sf. Silvestru. 
  • Octombrie 1908. Cutremurul a avut magnitudine de 7,1 pe Richter şi s-a produs la o adâncime de 125 km, în Vrancea. A avariat case vechi din Bucureşti, dar şi din estul Munteniei şi sudul Moldovei.
  • 10 noiembrie 1940. Cutremurul de 7,7 pe Richter s-a produs la 150 km adâncime, în Vrancea, la ora 3.39. A fost cel mai puternic (ca energie eliberată) din secolul XX şi a avut efecte devastatoare în centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia. Au murit circa 1.600 de persoane, iar 12.100 au fost rănite.
  • 4 martie 1977. Seismul a avut magnitudinea de 7,4 pe Richter şi s-a produs la 94 km adâncime, în Vrancea, la ora 21.21. A fost resimţit puternic în toată ţara, dar mai violent în Oltenia, Muntenia şi sudul Moldovei, dar şi în Serbia, Bulgaria şi Ungaria. A fost cel mai distructiv cutremur din România. 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa şi 11.321 au fost rănite. Cutremurul a doborât sau avariat grav 32.897 de locuinţe.
  • 31 august 1986. Cutremur de 7,1 pe Richter, produs la 131 km adâncime, în Vrancea, la ora 00.28. A fost puternic, însă energia eliberată a fost de cel puţin trei ori mai mică decât cea a cutremurului din 1977.

Sursa: INFP

Loading...