Cele mai cumplite ierni din ultimul secol România. Recordul de frig: -34,5ºC

iarna_2019.jpg

iarna_2019
A nins puțin în această iarnă. Este zăpadă doar pe creste
FOTO: Click!
Citeste tot despre: 

A venit iarna. Nu știm dacă va fi o iarnă blândă, cu ceva zăpadă, sau o iarnă grea, cu viscole, troiene și ger. În anii 1929, 1942, 1954 şi 1967, România s-a confruntat cu cele mai cumplite ierni din ultimul secol. Temperatura minimă absolută din decembrie în România a fost -34,5ºC, înregistrată la Întorsura Buzăului, în data de 25 decembrie 1998.

În ultimul secol, România a fost lovită de mai multe ori de ierni grele care au adus nămeţi de cinci metri şi viscole care au durat săptămâni în şir. Din cauza condiţiilor meteo extreme, în 1929, s-au amânat alegerile parlamentare. Istoria aminteşte drept cea mai grea iarnă Marele Viscol din 1954, când s-a făcut deszăpezire cu tancurile, scrie adevarul.ro.

Cele mai grele ierni care au lovit România

În vremuri în care  nu existau avertizări meteo de cod galben, portocaliu sau roşu, românii au fost loviţi de geruri complite şi ierni deosebit de grele care au paralizat întreaga activitate.

În anii 1929, 1942, 1954 şi 1967 România s-a confruntat cu cele mai cumplite ierni din ultimul secol.

Statisticile din luna februarie 1929 arată că sute de români din Vechiul Regat şi-au pierdut viaţa din cauza frigului. În februarie 1929, în Bucureşti se înregistraseră minus 24 de grade Celsius. Cea mai scăzut temperatură din acel an a fost în Ţara Bârsei unde termometrele au indicat -38,5 grade Celsius. La Constanţa, oraş lovit de un ger năprasnic în februarie 1929, vapoarele au fost prinse în gheţuri. Ţărmurile Mării Negre au îngheţat, multe vase s-au rătăcit şi au suferit avarii din cauza mării îngheţate, scrie adevarul.ro.

Viscolul a amânat alegerile din 1929

În februarie 1929, şcolile au fost închise aproape o săptămână. Tot din cauza nămeţilor, activitatea de încorporare a recruţilor a fost amânată. În lipsa căldurii din locuinţe, oamenii au murit îngheţaţi în case, în trenuri sau pe drumuri.  Gerul şi zăpezile uriaşe au picat în perioada în care erau programate alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor. Din cauza condiţiilor meteo, oamenii nu se puteau deplasa, iar scrutinul a fost amânat. Alegerile parţiale pentru Cameră şi Senat, fixate pentru data de 20 februarie, au fost amînate pentru data 17 aprilie. Poşta şi Telecomunicaţiile nu au funcţionat mai bine de o săptămână, cât a durat cel mai năpraznic ger.

iarna-viscol-zapada-troiene-_1929.jpg

iarna-viscol-zapada-troiene-_1929
Statisticile din luna februarie 1929 arată că sute de români din Vechiul Regat şi-au pierdut viaţa din cauza frigului
FOTO: historia.ro

Gerul din februarie 1929 a fost ucigător pentru mulţi români sărmani. La Buzău, o întreagă familie cu 12 copii a căzut pradă iernii. În oraşul Câmpina a murit de frig, în aceeaşi lună, o întreagă şatră de ţigani pe care iarna îi prinsese în corturi.

Frigul şi zăpezile abundente au afectat România şi în iarna anului 1942. Recordul de ger a fost la Braşov, unde termometrele au indicat -38,5 grade Celsius. Şi în Bucureşti, gerul a fost cumplit, la staţia din Băneasa înregistrându-se -32,2 grade Celsius.

Marele Viscol din 1954, troiene de 5 metri

O cantitate impresionantă de precipitaţii, fără precedent în România, a căzut peste multe regiuni din ţară. Coşmarul alb s-a declanşat în dimineaţa zilei de 3 februarie 1954.

iarna_grea-nameti-viscol-1954.jpg

iarna_grea-nameti-viscol-1954
O cantitate impresionantă de precipitaţii, fără precedent în România, a căzut peste multe regiuni din ţară, inclusiv în Capitală. Coşmarul în dimineaţa zilei de 3 februarie 1954
FOTO: historia.ro

În 1954 vântul a suflat cu 126 km/h în Bucureşti şi în zona de sud-est ţării. Numai în ziua de 3 februarie, în Bucureşti au căzut ninsori de 115 l/mp de zăpadă. În toată zona de sud-est a României s-au format nămeţi de 5 metri.  Circulaţia tramvaielor a fost oprită în Capitală. Mulţi bucureşteni au rămas blocaţi în case.  Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române a transmis un comunicat prin radio, prin care erau chemaţi la deszăpezire toţi cetăţenii capabili de muncă.  Partidul le-a amintit românilor că erau „datori să participe la lucrările de deszăpezire şi de aprovizionare cu alimente a populaţiei". 

În februarie 1954 bucureştenii au săpat tunele prin zăpadă, au încărcat omătul în căruţe şi l-au aruncat în Dâmboviţa. Deszăpezirea s-a făcut după reguli bine stabilite: „În primă urgenţă se curăţă partea carosabilă a străzii, iar pe cele cu tramvaie se va degaja întâi pe partea cu cele două linii de transport şi câte un metru în plus, pe stânga şi pe dreapta".

Tancurile armatei au fost scoase pe străzi pentru a ajuta la deszăpezire şi la transportarea alimentelor către oamenii care nu îşi puteau părăsi locuineţe. Multe tramvaie au rămas blocate în zăpadă.  Militarii au lucrat zile întregi la deszăpezire. În Bucureşti au fost aduse maşini speciale de deszăpezire fabricate în URSS.

Ninsoarea de Revelion 1966 -1967

O mare ninsoare s-a abătut peste România chiar în noaptea de Revelion 1966-1967.

nameti_3_m_1967-zapada-iarna.jpg

nameti_3_m_1967-zapada-iarna
O mare ninsoare s-a abătut peste România chiar în noaptea de Revelion 1966-1967
FOTO: historia.ro

Ninsorile au continuat câteva zile, zăpada ajungând la o înălţime de 3 metri. Oamenii au ieşit din case făcând tuneluri pe sub zăpadă. Tramvaiele au rămas blocate între nămeţi. La îndemnul autorităţilor de la acea vreme, românii au fost mobilizaţi să iasă la deszăpezire.

Citește și:

Nu a mai nins de 1 martie de 53 de ani! Când au fost ierni grele

Iarna s-a năpustit peste România!

Loading...

Citește și

ClickPoftaBuna.ro 0 ClickPoftaBuna.ro 1