Ceaușescu ar fi vrut să meargă cu tramvaiul, ca un om obișnuit

ceausescu-vizita-autobuze-1977.jpg

Ceausescu, aici vizitand o fabrica de autobuze din Brasov, in 1977, pastra nostalgia mersului cu tramvaiul, ca un om de rand, anonim
Ceaușescu, aici vizitând o fabrică de autobuze din Brașov, în 1977, păstra nostalgia mersului cu tramvaiul, ca un om de rând, anonim
Foto: Fototeca online a comunismului românesc - cota 171/1977

Puţine lucruri despre viaţa personală a lui Nicolae Ceauşescu ar fi răzbătut către oamenii de rand, dacă regimul comunist n-ar fi căzut. Dar după Revoluţia din 1989 o mulţime de amănunte, unele incredibile, au fost făcute publice în cărţile, memoriile, interviurile unor oameni care i-au ştiut obiceiurile. Printre ele, faptul că și-ar fi dorit să mai meargă cu tramvaiul, ca un om obișnuit și era pasionat de filmele polițiste americane.

Una dintre cele mai surprinzătoare mărturisiri făcute de Ceauşescu e devoalată de Mihaela Moraru Ceauşescu, în cartea ei “Nu regret, nu mă jelesc, nu strig”, apărută la Editura Meditații, în 2003. La începutul anilor 80, ca nepoată a liderului comunist, fiind fiica lui Marin, unul dintre fraţii tiranului, s-a aflat ea însăşi în conflict cu cuplul dictatorial. Mihaela, dorea să divorţeze de primul soţ, în vreme ce Ceauşeştii, care erau aproape de apogeul puterii lor, se opuneau cu vehemenţă. “În familia Ceauşescu nu poate exista nici o persoană divorţată. Pentru că noi trebuie să oferim o imagine a noului tip de familie”, consemnează Mihaela Moraru Ceauşescu. Dar, dincolo de asta, într-o zi în care reuşeşte să discute între patru ochi cu unchiul ei, acesta îi mărturiseşte, surprinzător, unul dintre marile lui regrete: “Mi-e dor să mă plimb cu tramvaiul. Să fie lume multă şi să mă calce cineva pe picior”. La remarca Mihaelei că i s-ar putea aranja uşor o astfel de plimbare de către cei de la “protocol”, Nicolae Ceauşescu îi precizează, cu amărăciune: “Nu cu un tramvai special, condus de vreun general deghizat, ci cu un tramvai normal, plin de oameni care vin de la lucru. Ei, nu ştii tu ce groaznic e să-ţi dai seama că niciodată n-o să mai poţi face un anumit lucru!”. 

nicolae-elena-ceausescu-revelion-1988.jpg

Sotii Ceaușescu, fotografiati in timpul Revelionului 1988, ar fi putut manca orice ar fi poftit, dar cel putin Nicolae Ceausescu prefera mesele simple, inclusiv din cauza diabetului de care suferea
Soții Ceaușescu, fotografiați în timpul Revelionului 1988, ar fi putut mânca orice ar fi poftit, dar cel puțin Nicolae Ceaușescu avea o dietă austeră, inclusiv din cauza diabetului de care suferea
Foto: Fototeca online a comunismului românesc

Îi plăceau filmele polițiste americane și serialul „Kojak”

La rândul lui, în cartea “Adevăruri interzise”, apărută la Editura Kullusys, în 2009, Camil Roguski, arhitectul lui Ceauşescu, îşi aminteşte de câteva dintre obiceiurile acestuia, dar şi ale soţiei sale, Elena. “Ei au ascultat doctorii. Nu voiau să se îngraşe. În fiecare dimineaţă se sculau la ora 6.00, îşi făceau toaleta intimă, îşi puneau în spate un rucsac cu o anumită greutate şi mergeau aşa o jumătate de oră, trei sferturi de oră, pe aleile grădinii (n.r.- grădina vilei din Primăverii, str. Herăstrău 50, Bucureşti)… Mâncau multe legume, iar carne mai deloc. Dar l-am auzit spunând valetului: «Mă, Lie, a plecat doctorul?». «Da».«Atunci, fă-mi şi mie o friptură»” . Tot Roguski povesteşte că Ceauşescu avea şi doi măgari pe care-i plimba pe aleile vilei din Primăverii, crezând, precum împăraţii romani, că-i vor aduce noroc. În plus, se pare că Ceauşescu obişnuia să doarmă “echipat” într-o cămaşă de noapte ţărănească. “Şi mi s-a părut ciudat că aceasta era cam gălbuie la gât şi am întrebat: «Ce-i, tanti Suzana, cu cămaşa asta murdară?». «Păi, mata nu ştii că dumnealui suferă cu gâtul şi se dă cu untură de urs, care-i face bine?»”.  Despre Elena Ceauşescu, Roguski spunea că îşi trata reumatismul cu foi de varză, iar în tinereţe i se spunea “Elena lui Briceag”, tatăl ei ascuţind bricege. 

Suzana Andreiaş, cea pomenită ca “tanti Suzana” în amintirile lui Roguski, a fost femeia care timp de 30 de ani a administrat vilele fostului dictator. La rândul ei, Andrieș  descrie în propria carte de amintiri, “La curtea lui Ceauşescu”, amănunte din viaţa de zi cu zi a acestuia. Astfel, putem afla că Ceauşescu era ordonat, aranjându-şi singur hainele, că era fan al serialul “Kojak”, cu Telly Savalas (foto), dar urmărea şi filmele poliţiste americane, că-i plăcea să mănânce simplu: ciorbă de ştevie, urzici, spanac şi n-a băut niciodată “Pepsi”. 

 

Loading...

Citește și

  • elena ceausescu nicolae ceausescu

    2019, anul care marchează oficial scurgerea a 30 de ani de la încheierea celui mai recent regim dictatorial din România, debutează sub semnul amintirilor legate de Elena Ceaușescu, soția, ultimului dictator comunist al Estului european. În fapt, amintirea ei ne va urmări pe tot parcursul anului, chiar dacă prezentul, cu întregul său alai de decizii politice, inclusiv o nouă rundă de alegeri prezidențiale, programată la finele anului, va încerca să ne seducă în egală măsură, cel puțin, cu trecutul.

  • jeanina matei, violeta andrei, irina loghin

    În Epoca de Aur, trei femei celebre au reușit să stârnească invidia și ura dictatoarei Elena Ceaușescu. Pentru perioada comunistă, să fii duşmanul personal al Elenei Ceauşescu şi să supravieţuieşti în România era un foarte greu. A fost cazul celor trei artiste de la noi: Irina Loghin, Violeta Andrei și Janina Matei, ultima dintre ele având chiar o idilă cu Nicu Ceaușescu.

  • In 7 iulie 1977, Ceaușescu isi purta mama pe ultimul drum, avand grija sa fie ingropata cu preoti si slujba ortodoxa, conform dorintei acesteia

    Că a existat o mare diferența între acțiunile lui Nicolae Ceaușescu din primii ani de după accederea la putere, în martie 1965, imediat după moartea fostului lider, Gh. Gheorghiu-Dej - confirmat la Congresul al IX-lea al PCR din iulie 1965 - și cele din ultimii 10-12 ani, e deja un fapt istoric evident. Conducător al unui stat declarat ateu, Ceaușescu și-a îngropat părinții, totuși, cu sobor de preoți și slujbă ortodoxă, după cum, în 1976, după o vizită în Grecia, a aprobat un ajutor de 1 milion de dolari pentru mănăstirile românești de pe Muntele Athos.

  • Casa Poporului, actualul Palat al Parlamentului, este cea de-a doua cladire administrativa din lume, ca marime si a treia, ca volum

    Acum 35 de ani, pe 25 iunie 1984, Nicolae Ceaușescu punea,în mod simbolic, primul cancioc cu ciment la temelia construcției ce avea să schimbe fața Bucureștiului și destinul a mii de oameni, Casa Republicii, denumită ulterior „a Poporului”, actualul Palat al Parlamentului. Undeva, îngropat la temelia clădirii, se află un cilindru metalic ce conține un pergament cu mesajul „ctitorilor”, Nicolae și Elena Ceaușescu, către viitorime. Mai mare în volum decât Piramida lui Keops, una dintre cele 7 minuni al lumii antice, Palatul Parlamentului este a doua cea mai mare clădire administrativă din lume, după cea a Pentagonului, sediul Departamentului Apărării al SUA.