Carol al II-lea ar fi avut patru fii. Doar unul a fost recunoscut oficial

carol_ii-regina_elena-mihai.jpg

Carol al II-lea, impreună cu Regina Elena si fiul celor doi, viitorul Rege Mihai I, singurul baiat al lui Carol recunoscut oficial de Casa Regala a Romaniei
Carol al II-lea, împreună cu Regina Elena și fiul celor doi, viitorul Rege Mihai I, singurul băiat al lui Carol recunoscut oficial de Casa Regală a României
Foto: Profimedia

Mare iubitor al „sexului frumos”, Regele Carol al II-lea a trăit povești complicate de dragoste cu multe femei, încă din tinerețea-i zbuciumată. Istoria a consemnat, oficial, că cel supranumit „Regele Playboy” a avut un singur copil recunoscut ca moștenitor de Casa Regală, Mihai, rod al căsătoriei cu Regina Elena și un altul, Carol Mircea, conceput în urma relației cu Zizi Lambrino și tată la rândul lui, al actualului Paul Lambrino, băiat ce nu a fost recunoscut oficial niciodată de Casa Regală a României. Culisele istoriei, în schimb, menționează posibila existență a cel puțin încă doi copii, amândoi tot băieți, Silviu și Mirel, proveniți din legăturile lui Carol cu Maria Martini și Mirella Marcovici.

Carol al II-lea a avut încă din adolescență o pasiune pentru femei, una dusă adesea dincolo de limitele normale, de ținem cont de boala priapică ce l-a chinuit întreaga viață. Aceasta-i aducea și o virilitate ieșită din comnu, dar și dureri mari ce nu se domoleau decât după un act sexual. Dincolo de relațiile – multe – pe care le-a avut, ne vom referi acum la cele din care, conform unor documente și mărturii ale vremii, foarte probabil ar fi rezultat copii. Iar prima pe această listă, de posibilă „născătoare de „rod regal”, avea să fie Maria Martini, o jună cu care prinţul a întreţinut relaţii intime încă din vremea când aceasta era elevă la Azilul “Elena Doamna”. Mai multe documente, mărturii şi cărţi ale unor istorici arată că din această relaţie s-a născut, în 1918 sau 1919, un copil. Aici, părerile sunt împărţite, unele surse afirmând că ar fi fost vorba de o fetiţă, altele, ceva mai credibile, susţinând că ar fi venit pe lume un băiat. Un băiat – primul născut, de fapt, al lui Carol al II-lea – pe care acesta ar fi vrut să-l boteze Cezar, dar care, la insistenţele tinerei mame, a fost numit Silviu. Istoria acestuia a rămas învăluită în mister, cunoscându-se doar faptul că Familia Regală a căsătorit-o urgent pe Maria Martini cu un şef de gară din Ardeal, Leonescu pe numele lui. 

Cei doi Leoneşti au și semnat, la 18 octombrie 1921, un document prin care se angajau să păstreze secretul celor întâmplate, Maria returnând şi toată corespondenţa pe care o avusese cu prinţul Carol. Fireşte, totul în schimbul unei consistente sume de bani. Straniu e totuşi faptul că acest Silviu a fost recunoscut oficial, cel puţin de către Carol, după cum se arată în documentele Casei Regale aflate în Arhivele Istorice Centrale. De soarta lui, însă, precum şi de cea a mamei lui, nu se ştie mai nimic, existând presupunerea că acel “prinţ” Silviu a murit destul de tânăr, rezolvându- se astfel şi deranjanta problemă pentru familia domnitoare. 

zizi_lambrino-mircea_grigore-fiul-carol_ii-nascut-1920.jpg

Zizi Lambrino, a carei casatorie cu Carol al II-lea de la Odessa a fost anulata de Casa Regală, impreună cu fiul celor doi, Mircea Grigore, nascut în ianuarie 1920
Zizi Lambrino, a cărei căsătorie cu Carol al II-lea, de la Odessa, din septembrie 1918, a fost anulată de Casa Regală, împreună cu fiul celor doi, Mircea Grigore, născut în ianuarie 1920
Foto: historia.ro

„Prinții” Silviu și Mirel, cei doi fii pierduți de istorie

În ianuarie 1920, Carol al II-lea devenea pentru a doua oară tată. Se năștea Carol Mircea, rodul poveștii de iubire dintre prinț și Zizi Lambrino, fată de general, cei doi chiar căsătorindu-se pe 13 septembrie 1918, în Odessa, după ce Carol dezertase de la postul ce-i fusese repartizat în vreme de război în cadrul Regimentului 8 Vânători. Dar cum regulile regale și însăși Constituția permiteau o căsătorie a prințului doar cu o membră a unei familii domnitoare din Europa, căsătoria e anulată, iar copilul ce se naște în ianuarie 1920, deși recunoscut de Carol, va fi considerat mereu doar un bastard. Dornici să i-o scoată din gând pe Zizi, Regele Ferdinand și Regina Maria, părinții năbădăiosului prinț, îl trimit într-o lungă călătorie în jurul lumii, Dar până la călătorie, într-o altă încercare de a i-o face uitată pe Zizi, chiar Ferdinand și Maria i-o băgaseră în pat pe oacheșa Mirella Marcovici, o tânără aspirantă la gloria scenei, originară din Piatra Neamţ. O frumuseţe moldavă cu trăsături de indiancă, de care Carol – în buna tradiție a vârstei – se îndrăgostește, aprinzându-se năvalnic după tânăra ce urma cursuri la Conservator. Totuşi, între timp, presat de obligaţiile ce reveneau unui prinţ moştenitor, Carol s-a căsătorit cu principesa Elena a Greciei, la 10 martie 1921. În data de 25 octombrie a aceluiaşi an se năştea viitorul Rege Mihai I, singurul urmaş recunoscut oficial al năvalnicului său părinte, dar al treilea băiat al lui Carol, în ordine cronologică. Dar Carol n-a abandonat- o prea curând pe atrăgătoarea Marcovici, căreia îi spunea “mica mea ţigăncuşă”, devenită între timp artistă pe scenele pariziene.

Şi astfel se ajunge la ziua de 12 februarie 1923, când Mirella îl aduce pe lume pe Mirel, devenit, practic, al patrulea fiu al Regelui Carol al II-lea. Fireşte, nici acesta nu a beneficiat de recunoaşterea oficială a paternităţii regale. Mirel Marcovici va duce însă o viaţă discretă în Franţa - locul unde, pare-se, erau trimise toate iubitele prinților și copiii lor, nedoriți de Casa Regală - înţelegând şi respectând cutumele monarhiei. Se ştiu puţine lucruri despre el, dar s-a consemnat o declaraţie de-a lui făcută presei franceze, la scurtă vreme după moartea lui Carol al II-lea, în aprilie 1953, în care recunoştea legitimitatea lui Mihai, dar, totodată, şi pe cea a lui Carol Mircea. “Eu nu sunt decât un copil din flori. Din punct de vedere legal, nu am dreptul la nimic”, spunea el. Uneori, după atâta „risipă” de fii făcută de Carol al II-lea, dar și de Familia Regală, posibili urmași și moștenitori ai Tronului, nu poți să nu te intrebi dacă nu cumva soarta a vrut să se răzbune în felul ei, dăruindu-i tocmai Regelui Mihai – singurul băiat recunoscut legal ca urmaș - cinci fete…

Loading...
 
 

Citește și

  • Regele Carol al II-lea a avut nenumarate cuceriri, fiind supranumit „regele playboy”

    În 4 aprilie se împlinesc 66 de ani de la moartea unuia dintre cei patru regi pe care i-a avut România, Carol al II-lea, care a domnit între 1930 și 1940, aventurosul tată al fostului suveran, Mihai I. Deși a fost și este considerat un fel de „oaie neagră” a Monarhiei Române, Carol al II-lea a avut, dincolo de viața personală zbuciumată și tendințele dictatoriale, merite deosebite în încurajarea culturii și artiștilor, dorindu-și a rămâne în istorie drept „Voievodul culturii române”. Din păcate, celelalte laturi ale lui, precum și contextul istoric tulbure în care a domnit, mai ales în ultimii ani, i-au refuzat, se pare, dreptul la această titulatură pentru posteritate, rămânând doar cu porecla de „regele playboy”.

  • In ciuda aventurilor amoroase din tinerete, dupa casatoria din iunie 1948, Regele Mihai a avut o lunga si implinita casnicie, de 68 de ani, cu Regina Ana

    Viața Regelui Mihai I, mai ales în anii adolescenței și tinereții, a fost asemănătoare, până la un punct, cu cea a oricărui om. A fost îndrăgostit, a sperat, a suferit din amor și-a revenit și a mers mai departe. Până la căsătoria cu Ana de Bourbon-Parma, în iunie 1948, fostul suveran a cunoscut mai multe povești de iubire. Dar, cu siguranță, la 15 ani, prima a fost cea față de „Yvonica”, așa cum rezultă chiar din jurnalul ținut de Carol al II-lea, tatăl lui Mihai. Fata a fost apoi plătită cu 2.000.000 de lei pentru a ieși din viața tânărului prinț îndrăgostit.

  • regele carol al II-lea

    Regele Mihai I al României a murit astăzi, 5 decembrie, la vârsta de 96 de ani. Bolnav de cancer, Majestatea Sa a fost internat de mai multe săptămâni într-o clinică din Elveția, într-o stare de accentuată slăbiciune fizică, după ce suferise o intervenție chirurgicală. Mihai I a avut o relație dificilă cu tatăl său, regele Carol al II-lea. Încă din fragedă pruncie, Mihai a înțeles că în familia sa există o problemă majoră între tatăl și mama sa. Iar cel vinovat de cele ce se petreceau nu putea purta decât un singur nume, Carol al II-lea, tatăl său, un individ aproape complet diferit de fiul său, Mihai, dar și extrem de infidel, nu doar femeilor din viața sa, ci și Coroanei.

  • Fostul Palat Regal, actualul Muzeu National de Arta, si cele doua „aripi” ale sale, Kretzulescu, cea din stanga si Stirbey, in dreapta

    La moartea sa, la 10 octombrie 1914, Regele Carol I lăsa românilor și urmașilor nu doar o țară înnoită în majoritatea domeniilor, ci și o reședință domnească mai apropiată de rangul României și al monarhiei sale, sub forma unui adevărat Palat Regal. Dar incendiul din decembrie 1926 a mistuit o bună parte din acest palat, reconstrucția lui – făcută în cea mai mare măsură de Carol al II-lea - necesitând peste un deceniu, rezultatul, însă, fiind un nou Palat Regal ce nu mai era cu nimic mai prejos decât reședințele monarhilor europeni.

ClickPoftaBuna.ro 0
1
ClickPoftaBuna.ro : 0
ClickPoftaBuna.ro 1