Analiză Digi 24: Cu ce probleme psihice vom ieși din izolare. „Se va observa o rată a creșterii psihozelor, violenței și a tentativelor suicidare”
Apar rapoarte îngrijorătoare cu privire la posibilitatea ca distanțarea socială să afecteze psihicul uman. Analizele experților arată că mulți vor dezvolta psihoze, vor fi persoane care vor deveni violente și va crește rata tentativelor de sinucidere. În actualul context de restricții, unii experți apreciază că trăim în cel mai mare experiment psihologic din toate timpurile.
Izolarea în vremea pandemiei nu este o experiență peste care se poate trece foarte ușor. Chiar și persoane care nu au probleme de sănătate sau au un psihic puternic pot dezvolta diverse fobii. Separarea de cei apropiați, pierderea libertății, nesiguranța privind stadiul bolii și plictiseala pot, uneori, crea efecte dramatice. Am putea vedea pe termen lung efectele cele mai toxice ale izolării, dacă nu vom lua măsuri pentru a le atenua arată Digi 24.
Există diferențe între carantină și măsura distanțării sociale. Carantina poate fi impusă de autorități pentru cei suspectați de infectare cu un virus. Aceștia pot sta în locuri special desemnate de autorități sau acasă, în funcție de caz. De asemenea, termenul de autoizolare se folosește în cazul celor care sunt forțați să stea la domiciliu.
În cazul carantinei sau a autoizolării, oamenii nu pot alege cu cine își petrec timpul sau în ce condiții, mai ales dacă este vorba de carantină instituționalizată. Iar acest factor este foarte important pentru starea psihică și fizică care se instalează de-a lungul izolării forțate.
Distanțarea socială este o măsură voluntară, luată în urma recomandărilor sau legislației impuse de autorități pentru prevenirea răspândirii virusului, însă în condiții de izolare acasă, stabilite pe cont propriu și cu o libertate de mișcare, deși restricționată, mai mare per total.
Oamenii se simt singuri
Potrivit unui sondaj făcut pe aproape 14.000 de participanți din 15 cele mai mari state de pe glob arată că mai mult de doi din cinci (43%) dintre respondenți au declarat că sunt nerăbdători să se întoarcă la o viață normală. O altă treime (34%) sunt îngrijorați de sănătatea proprie, în timp ce 15% se simt singuri iar 12% sunt nemulțumiți de restricțiile asupra libertății personale.
Însă, în același timp, mai mult de jumătate (55%) sunt îngrijorați pentru cei care sunt vulnerabili sau slabi, în timp ce puțin sub o treime (31%) sunt mulțumiți să-și petreacă timpul cu familia. O altă cincime din cei chestionați (22%) erau inspirați de oamenii care se adaptează.
Cei sănătoși pot deveni anxioși
Răspunsurile amestecate în ceea ce privește emoțiile resimțite ar putea reflecta de fapt cât de izolați sunt oamenii în realitate, potrivit experților, care spun că cu cât este mai severă izolarea, cu atât este mai mare impactul psihologic.
Psihoterapeutul Laura Ștefan explică, pentru Digi24.ro, că reacţiile şi comportamentele fiecăruia diferă în funcție de personalitatea și ritmul de viață.
“Spre exemplu - o persoană activă, implicată profesional prin contact direct cu alte persoane, cu un regim de viață sănătos (care presupune mișcare fizică zilnică prin practicarea unui sport sau diverse execrciții pentru sănătatea oaselor și a musculaturii), cu o bună gestionare a timpului liber pe care îl dedică ieșitului din oraș sau din țară, poatre trece cu ușurință de la starea de echilibru la o stare de dezechilibru fizic și psihic. Aceste dezechilibre se pot manifesta de la simple tensiuni, stări de stres controlat, agitație, la tulburări de comportament cum ar fi: anxietate, atacuri de panică, depresie.
O persoană sedentară, obișnuită cu lipsa de activitate și izolarea, va continua să își trăiască viața ca și pînă acum, însă din cauza intoxicării mass media cu diverse știri confuze sau pesimiste, va putea dezvolta diverse frici transformate în fobii, episoade psihotice sau diverse abuzuri de alimente.
- comportamentele obsesiv-compulsive (spălatul excesiv pe mâini, dezinfectarea suprafețelor);- respingerea socială (refuzul de a atinge o altă persoană sau de a fi atins/ă de o altă persoană;- amânarea sau refuzarea vizitelor rudelor sau prietenilor ori invers, refuzul de a merge în vizită);- certuri între parteneri sau membrii familiei care nu au la bază neapărat o cauză reală, bine definită;- abuzul de alcool, medicamente, diverse substanțe care pot duce la diverse forme de violență îndreptată către propria persoană sau către persoanele din anturaj”, a afirmat Ștefan.
Indiferent de preferințele sociale ale oamenilor, experții sunt de acord că ar putea exista un impact de lungă durată pe noi toți, deoarece suntem forțați să ne confruntăm cu bariere pe care mulți dintre noi nu le-am mai întâlnit.
Studii de caz în timpul altor epidemii și problemele psihologice pe termen lung, au arătat că suicidul, episoade de furie intensă și procese intentate în urma impunerii măsuriloe de carantinare sunt printre puținele efecte dramatice apărute.
Copiii vor fi afectați de carantină
Un studiu privind epidemia de MERS din Coreea de Sud, efectuat în 2015, arată că la șase luni de la ieșirea din izolare unii dintre cei supuși acestei măsuri încă aveau anxietate și sentimente de furie.
Un alt studiu ce compară părinții și copiii care au fost puși în carantină cu cei cărora nu li se aplicase măsura arată că stresul post-traumatic era de patru ori mai mare la copiii care se aflau în carantină față de cei care nu erau.
Una din concluziile care pot fi deduse este că persoanele conștiente de starea de risc în care se află, în ceea ce privește infectarea cu virusul sau răspândirea acestuia, este un factor declanșator sau potențiator pentru simptomele psihologice care apar pe parcurs. Acest lucru se adaugă, printre altele, la teama de a-i pierde pe cei apropiați și la perspectiva greutăților financiare.
Medicii și asistentele, printre cei mai afectați
Personalul medical care se îngrijește de pacienții cu COVID-19 este probabil cea mai afectată categorie dintre toate. Unele studii s-au concentrat mai ales pe angajații din sistemul medical. Astfel s-a constat că angajații din sănătate care au fost puși în carantină au avut simptome mai severe ale stresului post-traumatic decât restul populației care fusese în carantină. De asemenea, cadrele medicale au simțit o mai mare stigmatizare decât restul oamenilor, au afișat un comportament mai evaziv după carantină, au raportat venituri mai scăzute și erau în mod constant mai afectați pe plan psihologic: declarau stări crescute de furie, nervozitate, frică, frustrare, vină, neajutorare, izolare, singurătate, anxietate, tristețe, grijă și erau mai puțin fericiți.
Este însă important de notat că aceste studii au avut de obicei eșantioane reduse, și doar câteva au analizat atât persoanele aflate în carantină cât și cei care nu erau. Totodată, rezultatele nu sunt reprezentative pentru orice comunitate.
Citește și:
Ce este carantina, izolarea la domiciliu și autoizolarea. Explicații pe înțelesul tuturor
Condiții mizere în centrele de carantină din țară. ”Pe acolo intră şobolanul”
