Muzeul Holocaustului va fi în clădirea Banloc-Goodrich de pe Calea Victoriei

cladirea-banloc-goodrich-calea-victoriei-128.jpg

Cladirea Banloc-Goodrich a fost ridicata intre anii 1943-1946 ca sediu de birouri si locuințe pentru angajatii celei mai mari firme din tara ce producea anvelope
Clădirea Banloc-Goodrich a fost ridicată între anii 1943-1946 ca sediu de birouri și locuințe pentru angajații celei mai mari firme din țară ce producea anvelope
Foto: Gabriel Peneș

După valurile create de ideea Ministerului Culturii ca sediul viitorului Muzeu al Holocaustului să fie construit pe o bună parte din grădina Muzeului Antipa, miercuri, Parlamentul a rezolvat problema. Adresa muzeului va fi Calea Victoriei, 128, adică în clădirea cunoscută ca Banloc-Goodrich, construită între 1943-1946 ca sediu de birouri și locuințe pentru angajații celei mai mari firme din țară ce producea anvelope.

Dacă înființarea Muzeului Holocaustului fusese deja aprobată prin lege, a durat o vreme pânâ când noii instituții i s-a atribuit un sediu, o adresă. După scandalul iscat acum câteva luni de zvonul că Muzeului Antipa i s-ar lua o bună bucată din grădină pentru ridicarea clădirii noului muzeu, problema a căpătat rezolvare, miercuri, după ce Camera Deputaților a aprobat atribuirea unei clădiri de pe Calea Victorie, cu o suprafață de 8.000 mp, drept sediu al viitorului Muzeu al Holocaustului. Însuși Alexandru Florian, directorul Institutului Naţional de Studiere a Holocaustului din România „Elie Wiesel”, care coordonează proiectul Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România (MNIEHR) s-a declarat plăcut surprins de decizia parlamentarilor. „Necesită modernizare şi consolidare  şi amenajări speciale. Din câte ştiu, nu este monument istoric, aşa că intervenţiile vor putea fi făcute mai uşor. Este central, aproape de un alt spaţiu cultural, Palatul Cesianu, e un spaţiu generos”. A declarat acesta, conform adevarul.ro, Imobilul, neutilizat de ani buni, va avea, într-adevăr, nevoie de reconsolidare, el fiind trecut în lista clădirilor din clasa 1 de risc seismic.

Istoria imobilului este strâns legată de istoria firmei Banloc-Goodrich, cea mai mare producătoare de anvelope din sud-estul Europei. Afacerea s-a născut la sfârșitul anilor 30 din asocierea firmei americane BF Goodrich din Akron, Ohio, ce exista încă din 1870, fiind cel mai vechi trust producător de anvelope, cu Societatea Banloc, inițiată de însăși Principea Elisabeta, una dintre surorile Regelui Carol al II-lea, fostă Regină a Greciei între 1922-1924. Banloc era numele domeniului din Banat pe care prințesa îl cumpărase la revenirea în țară după „aventura greacă”. Deși inițial s-a dorit ca sediul fabricii să fie tot la Banloc, până la urmă ea a fost construită în Florești, Prahova, mai aproape de zona petrolieră ce furniza material primă. Inaugurarea uzinei Banloc a avut loc pe 4 iulie 1939, în prezența primului ministru Constantin Argetoianu. La finalul anului 1939, uzina avea aproape 250 de angajați și producea peste 11.000 de anvelope.

principesa-elisabeta.jpg

Principesa Elisabeta, sora cu Regele Carol al II-lea, a fost cea care a initiat Societatea Banloc, partenera de afaceri a firmei americane BF Goodrich
Principesa Elisabeta, soră cu Regele Carol al II-lea, a fost cea care a inițiat Societatea Banloc, partenera de afaceri a firmei americane BF Goodrich
Foto: wikipedia.ro

Imobilul a fost ridicat în anii 40 pentru angajații firmei ce producea anvelope

Încă din 1938, marele arhitect Octav Doicescu este angajat să proiecteze la București un bloc ultramodern de birouri și locuințe pentru angajați. El va fi ridicat între 1943-1946, fiind acoperit inițial cu o vopsea roșie-vișinie, de unde și denumirea populară de „Palatul roșu”, resturi ale culorii inițiale mai zărindu-se și azi în partea superioară a corpului central al clădirii. La foarte scurt timp, însă, comuniștii preiau întreaga putere în țară, astfel că și clădirea e naționalizată. Fabrica de anvelope devine Uzina Chimică Victoria, iar în 1956 se lansează și gama de anvelope Victoria pentru piața din România. Fabrica există și produce și astăzi, devenind între timp parte a faimosului grup Michelin. Clădirea din Calea Victoriei a fost, în perioada comunistă, sediul unui mare institut de proiectare, IPCMG, fiind, după Revoluție, lăsat, în general, de izbeliște. Abia în 2009, guvernul a preluat administrarea ei și propunându-l ca sediu pentru Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS), dar propunerea nu s-a materializat. Imobilul a rămas părăsit, degradându-se tot mai mult, în ciuda gloriei de altădată și a poziționării lui exclusiviste, pe Calea Victoriei, aproape de Piața Victoriei. Acum, odată cu decizia Parlamentului de atribuire către viitorul Muzeu al Holocaustului poate că va cunoaște o nouă viață.

 

Loading...

Citește și

  • Ion Antonescu, adevaratul conducator al statului dupa plecarea lui Carol al II-lea, alaturi de Regele Mihai si de Regina-mama Elena

    Acum 79 de ani, în 6 septembrie 1940, se întorcea o altă filă majoră din istoria României. După 10 ani și aproape 3 luni de domnie, Regele Carol al II-lea renunța la Tron în favoarea fiului său, Mihai, în vreme ce generalul Ion Antonescu, devenit prim-ministru din 4 septembrie, primea puteri depline în conducerea statului. Carol a reușit, cel puțin, să negocieze cu Antonescu plecarea din țară cu un tren plin de valori, dar să și primească o rentă anuală de 20 milioane de lei. După o domnie controversată, în vremuri tot mai tulburi, cel de-al treilea rege al Monarhiei Române lua calea exilului însoțit de cea care avea să-i fie alături pînă la moarte, Elena Lupescu.

  • Fostul Palat Regal, actualul Muzeu National de Arta, si cele doua „aripi” ale sale, Kretzulescu, cea din stanga si Stirbey, in dreapta

    La moartea sa, la 10 octombrie 1914, Regele Carol I lăsa românilor și urmașilor nu doar o țară înnoită în majoritatea domeniilor, ci și o reședință domnească mai apropiată de rangul României și al monarhiei sale, sub forma unui adevărat Palat Regal. Dar incendiul din decembrie 1926 a mistuit o bună parte din acest palat, reconstrucția lui – făcută în cea mai mare măsură de Carol al II-lea - necesitând peste un deceniu, rezultatul, însă, fiind un nou Palat Regal ce nu mai era cu nimic mai prejos decât reședințele monarhilor europeni.

  • Calea Victoriei, Bucuresti

    Haideţi în maşina timpului! Cum e posibil acest lucru? Lucian Muntean, fotoreporter la pressone.ro, a suprapus imagini de arhivă din Bucureştiul interbelic cu imagini actuale, care îi aparţin.

  • Carol al II-lea, impreună cu Regina Elena si fiul celor doi, viitorul Rege Mihai I, singurul baiat al lui Carol recunoscut oficial de Casa Regala a Romaniei

    Mare iubitor al „sexului frumos”, Regele Carol al II-lea a trăit povești complicate de dragoste cu multe femei, încă din tinerețea-i zbuciumată. Istoria a consemnat, oficial, că cel supranumit „Regele Playboy” a avut un singur copil recunoscut ca moștenitor de Casa Regală, Mihai, rod al căsătoriei cu Regina Elena și un altul, Carol Mircea, conceput în urma relației cu Zizi Lambrino și tată la rândul lui, al actualului Paul Lambrino, băiat ce nu a fost recunoscut oficial niciodată de Casa Regală a României. Culisele istoriei, în schimb, menționează posibila existență a cel puțin încă doi copii, amândoi tot băieți, Silviu și Mirel, proveniți din legăturile lui Carol cu Maria Martini și Mirella Marcovici.