Secretele lui Bogdan Stanoevici. De ce a plecat din România, în plină glorie: "Gestul lui Beligan m-a deranjat foarte tare"
Bogdan Stanoevici a fost ministru, secretar de stat, manager al Circului Metropolitan Bucureşti, dar și candidat la Președinția României, în 2019. Despre nimic nu a vorbit însă așa cum a făcut-o despre actorie, meserie care l-a determinat să ia decizia radicală de a părăsi România, în 1989.
Bogdan Stanoevici a murit marți (12 ianuarie), la vârsta de 62 de ani. Era internat la Terapie Intensivă, la Institutul C C Iliescu din București. Inițial a fost depistat cu COVID-19 și internat la Spitalul Sf. Pantelimon, dar starea sănătății sale s-a agravat din cauza unei infecții nosocomiale căpătată în spital.
Ultimele sale roluri au fost în seriale, la Antena 1, "Fructul Oprit" (2018) și "Sacrificiul" (2019), însă numele lui se leagă și de producții importante din cinematografia românească, precum "Eu, tu și Ovidiu" (1977)", "Trandafirul galben" (1981), "Secretul lui Nemesis" (1985), "Noi, cei din linia întâi" (1986), Sania albastra (1987), "Cel ales" (2015), "Portretul luptătorului la tinerețe" (2010), "Boeing, Boeing" (2013) etc.
Tot actoria l-a determinat să ia și cea mai radicală decizie din viața lui, plecarea din România în 1989, imediat după succesul filmului lui Ioan Cărmăzan, "Sania albastra". 21 de ani a fost departe de țara natală, a locuit în Franța, visând ca de acolo să se propulseze către gloria de la Hollywood. Într-un amplu interviu pentru revista "Formula-As", Bogdan Stanoevici a explicat care au fost motivele exilului său.
Bogdan Stanoevici, despre cele 3 motive ale "exilului" de 21 de ani, în Franța
1. "Mă săturasem de anormalitatea vieții în comunism"
"Au fost trei motive esențiale, care s-au acumulat și s-au înlănțuit. Primul: mă săturasem de anormalitatea vieții în comunism, care îmi cerea să mă descurc permanent, în fiecare clipă a vieții mele. Sigur, eram o figură cunoscută, aveam un statut privilegiat, ceea ce însemna că reușeam să-mi asigur traiul pentru mine și mama mea (părinții mei s-au despărțit când aveam un an și jumătate), mult mai bine decât alții. Altfel mi se deschideau mie ușile la măcelărie sau la cantină de partid. Deci, din punctul asta de vedere, nu mă puteam plânge. Dar începusem să mă satur de descurcatul asta pentru orice, în fond, o supraviețuire umilitoare și dezonorantă", a povestit Bogdan Stanoevici pentru Formula-As.
2. "A intervenit un blocaj din partea lui Radu Beligan"
"Al doilea motiv: în 1981, fusesem plecat la Edinburgh, cu Teatrul Național, cu piesa «Față din Andros», în care aveam rolul principal și cu care avusesem mare succes. Ei, acum ar fi urmat să plecăm, în aceeași formulă, într-un turneu în Germania, numai că a intervenit un blocaj din teatru, de la Radu Beligan, care nu a vrut să-mi semneze actele. Sigur, eu aveam dosar prost. Aveam origine nesănătoasă, fiindcă proveneam dintr-o familie de "foști", nu eram membru de partid, aveam gură mare și prin spectacolele mele spuneam tot felul de poezele cu dublu sens. Dar ce legătură aveau lucrurile astea cu arta? Mai ales că de la Edinburgh mă întorsesem fără să creez probleme. Că să n-o mai lungesc, n-am primit viza. Gestul lui Beligan m-a deranjat foarte tare și-am zis că dacă nu pot să reprezint România în străînătate, cum aș putea să reprezint teatrul românesc în țară?! Că atare, am anunțat că plec de la Național, conștient că lăsăm in urmă ceea ce pentru unii reprezenta visul cel mare: să joci roluri principale, pe prima scenă a țării. Dar am făcut-o!"
"A venit la mine un tovarăș, care a încercat să mă racoleze «de partea lor»"
3. "Și-a apărut și al treilea motiv: a venit la mine un tovarăș care a încercat mai întâi să mă racoleze «de partea lor». Eu l-am refuzat și, după mai multe insistente și convocări oficiale, cu încercări de intimidare, nenea asta mi-a zis că ar fi mai bine, și pentru mine, și pentru mama mea, să mă gândesc să plec în străinătate. Cu picătură asta, apa din pahar a dat pe-afară. Inițial m-am gândit să apelez la un șef de la BBC, pe care îl cunoscusem la Edinburgh și care îmi spusese că mă apreciază și că dacă vreodată voi avea nevoie de el, să nu ezit să-l contactez. Vorbeam engleză și am zis că Anglia ar fi destinația ideală. Cunoscusem și-o englezoaică, deci aș fi putut merge pe varianta plecării prin căsătorie. Numai că treaba cu englezoaică nu s-a legat. În schimb, în timpul unor filmări, am întâlnit o franțuzoaică și, până la urmă, m-am căsătorit cu ea... Așa am ajuns in Franța", mai spunea regretatul actor pentru publicația amintită.
Bogdan Stanoevici a murit. Actorul se îmbolnăvise de Covid-19 și luase o infecție din spital
Cine a fost Bogdan Stanoevici
Bogdan-Dragoș-Aureliu Marian-Stanoevici s-a născut în București, în data de 22 ianuarie 1958. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale din Capitală. În mai 1989 s-a stabilit în Franța, prin căsătorie, dar s-a întors în România după 22 de ani, în anul 2011. În perioada 5 martie-17 decembrie 2014 a ocupat funcția de ministru pentru Românii de Pretutindeni, în Guvernul condus de Victor Ponta. În data de 17 ianuarie 2015, premierul Victor Ponta l-a numit pe Bogdan Stanoevici secretar de stat la Ministerul Culturii, funcție deținută până la 29 decembrie 2015, conform Agerpres. În februarie 2020 a fost demis din funcția de manager al Circului Metropolitan Bucureşti. Legat de cinematografie, în dreptul numelui său sunt trecute următoarele titluri: "Cel ales" (2015), "Portretul luptătorului la tinerețe" (2010), "Boeing, Boeing" (2013), Tridentul nu răspunde (1980).
