FOTO Cine este Felix Baumgartner, austriacul care a cucerit-o pe Mihaela Rădulescu!
Paraşutistul care a spart bariera sunetului, plonjând din stratosferă de la aproape 40 de km distanţă de Terra, are visuri ce trec dincolo de nori, altfel e un personaj foarte „pământean“.
Când a venit anul trecut, în octombrie, la Bucureşti, Mihaela Rădulescu nu ştia ce surprize îi va rezerva întâlnirea cu austriacul Felix Baumgartner, pe care avea să-l intervieveze la doi ani după celebrul lui salt din stratosferă. Practic, se prefigura o discuţie destul de tehnică, dată fiind conferinţa „Enlightening 3.0“, organizată de Marketing Insiders Group, la care fusese invitat să participe.
De altfel, nici el nu ştia prea multe despre România, decât că ţara noastră trecuse prin regimul dictatorial al lui Ceauşescu şi că dăduse lumii un mare sportiv, pe Ion Ţiriac. Şi cam atât. Însă, după ce conversaţia s-a legat, aveam să-l descoperim pe „omul super-sonic“ în nuanţe foarte personale.
„M-am născut chiar în 1969, când omul a păşit pe Lună“, i-a spus el Mihaelei, amintindu-şi că avea în copilărie o monedă cu chipurile a trei astronauţi, primită la naştere de la o mătuşă a sa. „Ţineam mereu în mână această monedă, mă uitam spre Lună şi eram atât de fascinat! Mi-am dorit întotdeauna să mă simt liber şi, mai ales, să privesc lumea de sus. Pe-atunci, mă căţăram în copaci şi îmi doream să zbor ca pasăre“, a mărturisit el.
Ba chiar a dat şi peste un desen făcut de el la vârsta de cinci ani, care reprezenta un băieţel ce zbura susţinut de corzile unei paraşute, notând alături: „Am avut un vis… şi aşa arăta“. Iar cei care îl cunosc de când era mic copil îşi amintesc că era un băiat extrem de activ, greu de urmat şi că voia mereu să fie „aruncat în aer“.
Unul dintre cunoscuţii săi este Roland Rettenbacher, cel care l-a iniţiat în paraşutism. Soţia sa şi mama lui Felix sunt prietene de-o viaţă şi continuă să fie vecine în Salzburg, pe Bürglsteinstraße.
„Când avea patru-cinci ani, număram până la trei şi îl luam sus, pe umeri, iar el striga: «Încă o dată, încă o dată!»“, povestea nostalgic, în urmă cu doi ani, Roland Rettenbacher pentru „Daily Telegraph“. „La un moment dat, hoţomanul de el ajunsese să ne epuizeze pe toţi şi i-am spus atunci că are ceva aparte, că ar putea ajunge un mare sportiv“, a mai spus Rettenbacher.
„Când îl căutai, era mai mult ca sigur în vreun copac. Şi asta îl făcea foarte fericit. De mic îi plăcea adrenalina şi spunea mereu că vrea să devină cascador“.
