Cum se administrează corect antibioticele

Pe 24 noiembrie se încheie „Săptămâna Mondială a Conştientizării asupra Antibioticelor”. Cu această ocazie, medici de renume au venit să atragă atenţia asupra unei situaţii îngrijorătoare: România se află pe locul 5 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte consumul de antibiotice şi pe locul 2 raportat la proporţia pastilelor obţinute fără prescripţie medicală.

Marele pericol în ceea ce priveşte consumul abuziv de antibiotice este rezistenţa care apare în timp. Această rezistenţă la antibiotice se referă la abilitatea bacteriilor şi a ciupercilor dăunătoare de a supravieţui în faţa medicamentelor destinate să le învingă. Astfel, ele nu-şi mai fac efectul, pacienţii fiind nevoiţi să apeleze la produse din ce în ce mai puternice. Consumul de antibiotice vine şi cu alte efecte neplăcute: afectează flora intestinală, scade imunitatea organismului. „Creşterea nivelului de rezistenţă a bacteriilor la antibiotice este în mod clar legat de utilizarea excesivă sau incorectă a acestora. Bacterii implicate adesea în producerea infecţiilor rămân cu nivele foarte ridicate de rezistenţă, ceea ce ne plasează în continuare pe primele locuri din UE, alături de alte ţări precum Grecia, Italia, Cipru”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie. Pentru a preveni rezistenţa la antibiotice, sunt câteva reguli de respectat şi greşeli de evitat.

Nu le lua la răceală!

  • Nu le lua în răceală. Ele tratează numai infecţii bacteriene. Dacă ai o infecţie virală, cum se întâmplă în caz de gripă şi răceală, antibioticele nu te vor ajuta, dimpotrivă. Vor tulbura inutil flora intestinală, vor scădea imunitatea şi, în plus, cresc riscul formării unei rezistenţe la antibioticul respectiv. Niciodată să nu iei antibiotice doar „preventiv”, ca să fii sigur. 
  • Respectă schema de administrare! Dacă le iei, atunci ia-le corect, la ore fixe, pentru a menţine în corp un flux constant de substanţă antibiotică! În funcţie de concentraţie, unele medicamente se administrează la 6 ore, altele la 8 sau la 12 ore. Nu întrerupe tratamentul la primele semne de ameliorare a bolii, gândindu-te că, de acum, organismul tău poate să lupte şi singur. Bacteriile nu vor fi distruse în totalitate, se vor regrupa, vor dezvolta tulpini la antibioticul respectiv, boala va recidiva şi va fi chiar mai greu de tratat. E bine să urmezi tratamentul atât cât ţi-a fost recomandat. Durata obişnuită a unui tratament cu antibiotice e de 5 -10 zile.
  • Stomacul trebuie protejat

  • Protejează-ţi stomacul! Antibiotice sunt considerate adevărate “gloanţe” în stomac. Ele distrug, pe lângă bacteriile rele, şi pe cele bune din stomac. Dacă le administrezi fără protecţie gastrică, rişti arsuri la stomac şi reflux acid, dureri, greaţă, slăbirea imunităţii. Poţi consuma, în această perioadă, ceaiuri cu efect calmant, cicatrizant, cum sunt cele de muşeţel şi gălbenele. E bine să mănânci iaurturi naturale, pentru că restabilesc flora intestinală, însă la distanţă de 2-3 ore de la administrarea pastilelor. Luate concomitent, efectul antibioticului va fi diminuat.
  • După un tratament cu antibiotice, flora bacteriană a stomacului trebuie ajutată să se refacă. Mănâncă mai multe alimente ce conţin culturi vii de bacterii, numite probiotice, cum sunt iaurturile naturale, kefirul, brânza şi alte alimente fermentate, pâinea făcută cu făină integrală şi drojdie, precum şi castraveţii muraţi sau varza murată. Probioticele se găsesc şi la farmacie, sub formă de suplimente alimentare, şi sunt benefice şi în alte situaţii de indigestie, balonări, diaree, sindrom de colon iritabil. E nevoie şi de fibre prebiotice, care se găsesc în cereale integrale, fructe şi legume (banane, cartofi…).

Antibiotice, doar la recomandarea medicului

12-foto-sanador-dr.-dumea.jpg

Dr. Ileana Nicoleta Dumea, Medic primar Medicină de familie, Sanador

 

Antibioticele sunt substanțe (medicamente) care au rolul de a ajuta organismul în lupta cu infecțiile produse de bacterii.
Ele trebuie luate doar la recomandarea medicului și nu oricum, oricând, sau la întâmplare. În funcţie de ceea ce ne doare (ce acuză pacientul), analize (efectuate la recomandarea medicului și nu la cerere), experiența clinică și ghiduri, fiecare medic poate recomanda antibiotic.
Antibioticele sunt împărțite în mai multe clase (categorii) cu mecanisme de acțiune diferite. Este important de subliniat faptul că uneori o persoană poate prezenta manifestări de tip alergic la administrarea antibioticului.
Fiecare antibiotic în parte se recomandă pentru un anumit tip de infecție (respirator, digestiv, urinar). Cea mai mare problemă, pe lângă alergie, o reprezintă rezistența bacteriilor la antibiotic. Adică antibioticul a fost luat fie în doză (cantitate) mai mică, fie durata tratamentului a fost prea scurtă. 
Pe lângă bacteriile rele (dăunătoare) care au fost omorâte, câteva au rezistat și au învățat cum să se apere de substanța care le-a omorât pe celelalte, existând riscul ca la următoarea întâlnire (infecție) cu aceeași bacterie, același antibiotic să nu își mai facă efectul. Antibioticele administrate incorect pot afecta (pe o perioadă de timp variabilă, mai scurtă sau mai lungă) echilibrul florei intestinale și/sau vaginale.

Loading...
 
 

Citește și

ClickPoftaBuna.ro 0
1
ClickPoftaBuna.ro : 0
ClickPoftaBuna.ro 1