Ce alimente sunt permise în bolile cardiovasculare

Majoritatea celor care află că au inima bolnavă suferă un şoc şi sunt pierduţi printre atât de multe informaţii noi.

Specialiştii spun că trebuie să îşi schimbe stilul de viaţă (odihnă optimă, mişcare, reducerea stresului), să nu fumeze şi să aibă o dietă săracă în sare, în grăsimi animale şi în zahăr. 

3,5 g sare pe zi

Odată cu primirea diagnosticului din sfera bolilor cardiovasculare, specialiştii ne recomandă să nu renunţaţi complet la sare, ci să reduceţi cantitatea. ”Sarea are rolul său benefic în funcţionarea normală a organismului. Excesul de sare însă este cel de care trebuie să ne ferim”, explică dr. Oana Gheorghe Fronea, medic specialist cardiolog, pentru csid.ro.

Se recomandă ca aportul zilnic în cazul persoanelor sănătoase să nu depăşească 5 g sare/zi, iar în cazul bolnavilor de inimă aportul de sare trebuie redus suplimentar până la maximum 3,5 g sare/zi.

În cazul pacienţilor cu insuficienţa cardiacă – condiţie în care organismul e „setat” să reţină sarea şi apa, este de asemenea recomandată dieta hiposodată şi chiar desodată în unele cazuri, când pacienţii prezintă un exces de volum linichidian în organism ce nu mai poate fi controlat cu ajutorul medicamentelor diuretice. 

Grăsimile

”Excesul de grăsimi poate dăuna inimii – sănătăţii cardiovasculare prin stimularea procesului de ateroscleroză” spune specialistul cardiolog. Însă mai importantă decât cantitatea totală de grăsimi pe care o consumăm e tipul de grăsimi consumate. Există grăsimi bune şi grăsimi rele. ”Grăsimile bune” sunt cele cu conţinut crescut în acizi graşi polinesaturaţi, în timp ce ”grăsimile rele” sunt cele cu conţinut crescut în colesterol,  acizi graşi saturaţi şi grăsimi trans”, completează dr. Fronea-Gheorghe.

Acizii graşi polinesaturaţi pot fi împărţiţi în două subgrupe: acizi graşi Omega-6 (din alimente vegetale) şi acizi graşi Omega-3 (din uleiuri şi grăsimi de peşte).

”Acizii graşi trans sunt deosebit de dăunători din cauza impactului lor nefavorabil, determinând creşterea colesterolului total şi scăderea HDL-C. Aceşti acizi graşi sunt formaţi în timpul procesării industriale a grăsimilor (de exemplu  în margarină, şi produse de panificaţie de tipul foetajelor), precum şi în timpul prăjirii alimentelor”, a mai completat medicul. Aşadar, trebuie evitate alimentele prăjite, produsele de patiserie şi margarina.

Caloriile

Un alt pericol al grăsimilor din alimentaţie derivă din capacitatea calorică a acestor alimente.

”Grăsimile sunt o foarte bună sursă de energie pentru organism. Excesul de lipide va genera un exces caloric care poate duce, mai ales în cazul persoanelor sedentare, către obezitate, care la rândul său va avea un impact negativ asupra sănătăţii cardiovasculare”, atrage atenţia cardiologul.

 

Loading...