Atenţie mare când culegeţi ciupercile de pădure! Orice greşeală poate fi fatală! Ce ne sfătuiesc medicii
Au apărut primele ciuperci de pădure şi, cu ele, au apărut şi primele intoxicaţii grave provocate de speciile otrăvitoare. Oamenii au ajuns la urgenţe după ce au consumat bureţi de pădure culeşi chiar de ei sau cumpăraţi de la vânzătorii de la marginea drumului. Specialiştii ne recomandă să fim cu băgare de seamă atunci când culegem singuri ciupercile sau le achiziționăm din locuri neavizate pentru că orice greşeală poate fi fatală.
Medicii spun că, în această perioadă, numărul și gravitatea intoxicaţei cu ciuperci creşte şi poate fi letală. Lipsa unui minim de măsuri de precauție face ca tot mai mulți copii să ajunga la urgențe în stare critică.De aceea specialiştii ne recomandă să le cumpărăm doar din magazine unde ajung produse controlate. Efectele toxice cele mai grave apar după consumul de ciuperci necomestibile dar uneori și ciupercile comestibile crescute pe un sol impregnat de substanțe toxice pot avea efecte nocive dar și de modul de conservare și preparare și cantitatea ingerată.
Potrivit doctorului Tudor Ciuhodaru de la Spitalul de Urgență ”Nicolae Oblu” din Iași, ,,Cunoscătorii” nu au nicio șansă să ,,identifice” ciupercile toxice prin introducerea unui ban sau ligurițe de argint sau a usturoiului și a cepei în vasul în care sunt preparate ciuipecile. Eventualele modificări de culoare ale acestora sunt datorate unei enzime ce poate da aceeași reactie la orice ciupercă”.
Doctorii spun că simptomele intoxicației sunt nespecifice. Ne putem gândi la intoxicația cu ciuperci atunci când apar stări de greață, vomă, creșterea ritmului respirației, transpirație, salivație abundentă, amețeli, slăbiciune, tulburări de vedere, îngustarea pupilelor, dureri abdominale, diaree. Ele devin sugestive doar în contextul evidențierii în antecedente (2-15 ore) a consumului de ciuperci sau atunci când apar la mai mulți consumatori ai aceluiași prânz de ciuperci.
Intoxicația cu ciuperci poate fi letală
” Gravitatea intoxicației depinde de specia de ciupercă și reactivitatea individual. Copii și cei cu patologie asociată hepato-renală au o susceptibilitate crescută și dezvolta rapid o simptomatologie zgomotoasă. La acești pacienți adesea formele clinice sunt grave cu evoluție spre comă hepatică (de multe ori cu sfârșit letal)”, a mai spus Conf.univ.dr.Tudor Ciuhodaru, doctor în ştiinţe medicale.
Cum prevenim intoxicațiile cu ciuperci:
Pentru un consum fără riscuri trebuie să consumăm ciuperci doar din magazinele autorizate și care prezintă aviz fitosanitar. Probabil că sunt mai scumpe, însă eventualele economii la cele cumpărate de pe stradă nu merită riscul decontării în vieți omenești.
Nu trebuie consumate sub nicio formă ciupercile degradate sau sau viermănoase, în care s-au acumulat urina și dejecțiile larvelor de insecte. Consumați doar cuperci foarte proaspete.
Curățați foarte bine ciupercile! Tăiați partea inferioară, murdară a piciorului. De asemenea, spălați-le de 2-3 ori în jet de apă după ce au fost ținute câte 30 minute în apă sărată pentru înlăturarea viermilor.
Păstrați ciupercile în frigider.
Nu consumați ciuperci în stare crudă acestea trebuie consumate întotdeauna preparate.
Ce facem dacă ne-am intoxicat cu ciuperci
”În cazul intoxicației, nu temporizați prezentarea la urgențe la primele simptome. Sunați la 112 și chemați Salvarea întrucât este nevoie de evaluare și tratatment într-un serviciu specializat în toxicologie. Intoxicatul va fi transportat la spital împreună cu toți cei care au mâncat ciuperci (chiar dacă nu au simptome de intoxicație)”, a mai spus medicul Tudor Ciuhodaru.
Doctorul mai recomandă ca, pentru eliminerea toxinelor până când vine ambulanța să vă provocați vărsături. ”Acestea se fac prin atingerea luetei (omușor) după ce pacientul ingeră 500 ml apă călduță. Manevra se repetă de 4-6 ori până când conținutul evacuat devine limpede. Această manevră nu mai permite absorbția toxinelor”, a explicat Tudor Ciuhodaru.
Anul trecut, în Bihor, au ajuns la spital 77 de pacienţi intoxicaţi cu ciuperci. Doi dintre ei au murit.
Iar în judeţul Iaşi, o familie din Deleni a ajuns la urgențe după consumul ciupercilor culese din pădure. Alți doi copii au necesitat tratament de urgență. Trei pacienți au prezentat forme severe mergând pâna la insuficiență renală acută. Un bărbat de 67 de ani din Heleșteni nu a mai putut fi salvat.
Ciuperci comestibile versus ciuperci otrăvitoare
Ciuperci toxice:
Conform Adevărul, printre cele mai mai toxice soiuri se numără buretele pestriţ sau muscariţa (Amanita muscaria). Pălăria acestui soi este ca un clopot bombat, de culoare roşie, cu scame albe.
Intoxicaţia cu această ciupercă produce simptome similare beţiei şi uneori chiar delir sau pierderea cunoştinţei.
Buretele viperei (Amanita phalloides) este o altă specie foarte toxică. Aceste ciuperci au culoarea măslinie sau verzuie, iar carnea albă. Otrăvirea cu acest soi produce primele simptome abia după 12 ore de la ingerare.
O altă specie otrăvitoare este buretele panterei (Amanita pantherina). Suprafaţa pălăriei este de culoare brun deschis sau cenuşiu, are solzi albi şi este lipicioasă. Buretele dracului sau hribul ţigănesc (Boletus satanas) are pălăria alb-cenuşie, apoi ruginie, cu diametrul de 10-15 cm. Piciorul are o reţea roşie în partea de sus, iar carnea este albă.
Soiuri comestibile:
Dacă vrem să culegem singuri ciuperci trebuie să fim atenţi la aceste detalii, care ne indică speciile comestibile.
Hribii au pălăria castanie-brună, cresc pe sol în luminişurile din pădurile de conifere sau foioase.
Gălbiorii sau bureţii galbeni au culoarea gălbenuşului de ou la exterior şi carnea albă la interior. Cresc în grupuri, în pădurile umbroase şi umede.
Ghebele au la maturitate pălăria aproape plană, cu mici solzi bruni, dispuşi în cercuri. Pe picior au un inel cu marginile în jos. Aceste ciuperci apar toamna în tufe mari, cu multe exemplare.
