Donarea de plasmă, un fiasco. De ce duc spitalele din România lipsă de unul dintre cele mai eficiente tratamente anti-COVID

Cei care s-au vindecat de coronavirus sunt îndemnați să vină să doneze plasmăFoto: covidplasma.ro

Peste 3.000 de oameni au decedat în România din cauza coronavirusului și 479 de bolnavi sunt în acest moment în stare gravă la Terapie Intensivă. Tratamentul care i-ar fi putut sau i-ar putea salva – plasma prelevată de la pacienții vindecați – lipsește cu desăvârșire în multe spitale. Vina nu este neapărat a foștilor pacienți lipsiți de empatie, care nu vin să doneze, cât mai ales a condițiilor greoaie de donare impuse de autorități.

Foarte puțini români donează 

Procesul de recoltare a plasmei de la persoanele vindecate a fost demarat în România pe 28 aprilie. De atunci și până în prezent doar 490 de români au donat plasmă. La un calcul simplu, rezultă o medie de 4,5 donatori pe zi. În realitate, lucrurile nu stau așa. Donatori mai mulți s-au înregistrat la începutul campaniei (15-20 pe zi), însă numărul lor a scăzut drastic, ajungând acum la 4-5 pe săptămână, a declarat pentru Hotnews.ro Florin Hozoc, CEO Besmax Pharma Distribution, omul care a donat statului român singurele 18 aparate de recoltare de plasmă din țară. Asta în timp ce Republica Moldova, țară cu o populație de 5 ori mai mică decât România, are 30-35 de donatori pe săptămână. „Deși, atunci când pleacă din spital, mulți promit că vor veni să doneze, că vor ajuta, în momentul în care ar trebui să meargă să doneze, nu toată lumea dă curs. În plus, dintre pacienții vindecați de COVID-19, nu toată lumea are suficient de mulți anticorpi”, mărturisește medicul Virgil Musta, coordonatorul spitalului Covid din Timișoara. Și primarul Capitalei, Gabriela Firea, a recunoscut că tratamentul cu plasmă este un lux în spitalele din România, iar de el ar beneficia „doar VIP-urile”, nu „oamenii de rând”. 

Bolnavii, tratați cu „paracetamol, lumânări și iconițe” 

Tratamentul cu plasmă este util doar la anumiți pacienți cu forme grave, care se află la Terapie Intensivă. „Nu terminalii, nu formele critice. Doar cei în stare gravă pot fi salvați cu tratamentul cu plasmă”, susține dr. Virgil Musta. „Pacientul are 90% șanse de supraviețuire dacă a doua zi după ce l-ai pus pe oxigen îi administrezi plasmă. Cu acest tratament, rata de supraviețuire crește. Avem studii pe 20.000 de persoane în Statele Unite care arată că plasma convalescentă nu face rău. Noi, le dăm pacienților antibiotoce, mai băgăm niște anticoagulante, mai băgăm Dexametazonă, mai dăm și Kaletra, deși are niște efecte secundare nu foarte bune. Remdesivir avem doar puțin, în 3 spitale. Ce îi dai pacientului dacă nu ai plasmă? Îi dai lumânări, Paracetamol și iconițe”, spune, supărat, Florin Hozoc, citat de Hotnews. Potrivit acestuia, procesul de donare este îngreunat de birocrația greoaie, care îi obligă pe potențialii donatori, și așa puțini, să își plătească din buzunar testele medicale, înainte să poată dona. Inclusiv DSP-ul a sistat, în urma controalelor, activitatea în câteva dintre cele 18 centre de donare. 

Ce este tratamentul cu plasmă 

Plasma a fost colectată de la pacienţii vindecaţi

Atunci când o persoană se infectează cu un virus precum SARS-CoV-2, sistemul său imunitar creează anticorpi pentru a lupta împotriva virusului. Acești anticorpi se găsesc în plasmă, care este partea lichidă a sângelui. Plasma cu acești anticorpi care luptă împotriva infecției este denumită „plasmă convalescentă”. Printr-un proces de donare de sânge, această plasmă bogată în anticorpi poate fi colectată de la o persoană recuperată, apoi transfuzată unui pacient bolnav care încă luptă cu virusul. Acest lucru oferă un impuls sistemului imunitar al pacientului bolnav și poate ajuta la accelerarea procesului de recuperare, aflăm de pe covidplasma.ro, platforma unde care doresc să doneze se pot înscrie. Sunt eligibile persoanele care îndeplinesc următoarele condiții: 

• Au peste 18 ani și peste 50 kg greutate;  
• Au suferit de Covid-19, având un diagnostic confirmat printr-un test de laborator. Nu este necesar să fi fost internat în spital. Documentul care atestă istoricul de infecție, respectiv încetarea riscului de transmitere a bolii, se prezintă la recoltare; 
• În prezent nu mai au niciun simptom specific infecției cu SARS-Cov2;  
• Se încadrează în toate celelalte criterii standard pentru donarea de sânge sau plasmă. 
• Donarea se poate face la cel puțin 14 zile de la ultima dată în care au avut simptome specifice bolii. Ministerul Sănătății a eliminat, recent, criteriul de eligibilitate care solicita ca donatorul să prezinte două teste RT-PCT negative. Intervalul între două donări de plasmă succesive este de cel puțin 14 zile.